Germania, încotro?

Duminică, 26 septembrie, sunt programate alegerile federale din Germania. Încă nu este cert cine va fi succesorul Angelei Merkel, care se retrage după 16 ani din fotoliul de cancelar

Sondajele din ultimele 12 luni sunt caracterizate de fluctuații importante în ceea ce privește intenția de vot. Răspunsul bun al guvernului la primul val COVID-19 a dus alianța conservatoare dintre Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) la 35% la finalul anului trecut. Ulterior, în luna aprilie, după ce CDU/CSU și-a ales candidatul pentru postul de cancelar în persoana lui Armin Laschet, conservatorii au scăzut la 25%, fiind depășiți de partidul verde care propunea un suflu nou prin nominalizarea mult mai tinerei Annalena Baerbock.

Valul verde nu a durat mult, iar conservatorii s-au întors pe primul loc până la începutul lunii Iulie, când Germania s-a confruntat cu cele mai grave inundații din istoria sa recentă

La acel moment, în timpul unei vizite într-un oraș devastat de ape, Laschet a fost surprins de camere râzând și glumind cu alți oficiali. Din acel moment CDU/CSU a început să scadă dramatic, ajungând la o intenție de vot de 21% conform Politico. De această dată beneficiarii nu au fost verzii, ci social-democrații (SPD), al căror candidat, Olaf Scholz, e văzut de public ca un politician serios și sobru pe modelul Angelei Merkel.

Scholz face parte din aripa moderată a SPD și se pare că a reușit să preia campania partidului său în nume propriu

Acest fapt este impresionant având în vedere că Scholz nici măcar nu este președintele SPD. În ultima perioadă, liderii aproape că sunt absenți în campanie, lăsându-l pe moderatul Scholz să fie imaginea SPD. La polul opus, Laschet pare că s-a pregătit pentru un alt tip de campanie, iar acum nu știe cum să reacționeze. Până în luna iulie principalul adversar al CDU/CSU era partidul verde, iar imaginea lui Laschet de politician matur și moderat, îl făcea să pară mai frecventabil decât activiștii verzi încrâncenați și însetați de reforme.

O altă problemă a lui Laschet este că are un deficit de încredere în interiorul alianței, deși este președintele CDU. Atât președintele CSU, Markus Söder cât și fostul candidat la președinția CDU, Friedrich Merz sunt figuri proeminente cu vederi de dreapta care par să-l eclipseze pe moderatul Laschet în loc să-i transmită din cota lor de încredere.

Cum sondajele s-au stabilizat în ultimele săptămâni, iar votul prin corespondență deja a început, este puțin probabil să apară surprize majore.

Diferențele dintre primele 3 formațiuni politice din Germania, în ceea ce privește intenția de vot, sunt semnificative

În prezent, conform sondajelor de opinie, SPD conduce cu 25%, CDU/CSU se află pe locul doi, cu 21%, iar verzii pe trei cu 16%. Luând în calcul și scorurile partidelor din eșalonul doi, FDP (liberali de dreapta) 11%, AfD (extrema dreaptă) 11% și Die Linke – „Stânga (extrema stângă) cu 7%, se anunță nu mai puțin de cinci posibile coaliții de guvernare, având denumiri inspirate după culorile partidelor care le compun.

Deși șansele sunt reduse, există posibilitatea ca SPD și CDU/CSU să rămână la guvernare

Cele două partide ar putea forma o coaliție în trei de tip Kenya (cu partidul verde) sau Germania (alături de FDP). Aceste posibilități sunt mai degrabă teoretice, întrucât e greu de crezut că CDU/CSU ar dori să continue guvernarea ca partener minoritar. De asemenea, chiar și în cazul în care CDU/CSU ar câștigă alegerile, SPD – care a avut rezerve mari să rămână la guvernare și în 2017 – ar prefera cu siguranță să treacă în opoziție.

Cea mai probabilă variantă este o coaliție semafor, SPD – FDP – partidul verde

Pe de o parte o astfel de alianță ar reflecta voința electoratului tânăr, care dorește un guvern preocupat de schimbările climatice. Pe de altă parte, FDP ar fi garanția că guvernul nu o să ia măsuri economice de stânga. Mulți comentatori politici s-au grăbit să excludă varianta semafor pe motiv că FDP nu ar intra la guvernare cu două partide de stânga. Această teorie este alimentată de situația din 2017, când liberalii s-au retras din discuțiile de formare a unei coaliții cu CDU/CSU și cu verzii din cauza unor diferențe de viziune în ceea ce privește sistemul de taxe, politicile de mediu și migrația.

Adevărul e că în 2017 FDP, proaspăt întors în parlament după o absență de patru ani, nu și-ar fi permis politic să fie anexa unei coaliții între conservatori și verzi. Postura de partid “balama” îi făcuse să rateze pragul electoral în 2013 și aveau nevoie să schimbe din temelii această imagine. Acum FDP este un partid cu o identitate mult mai bine conturată și se află în poziția de kingmaker. Liberalii vor guverna în configurația în care își pot atinge cât mai multe obiective politice, spre satisfacția electoratului lor.

Dacă social-democrații nu cedează suficient, FDP poate negocia cu CDU/CSU și verzii o coaliție Jamaica”

Aceasta este a doua cea mai probabilă variantă, întrucât conservatorii sunt aliații naturali ai liberalilor. Mai mult, Armin Laschet a afirmat dinainte să fie desemnat oficial candidatul CDU/CSU că dorește o coaliție cu FDP. Pe Laschet și pe liderul FDP, Christian Lindner îi leagă un istoric de colaborare foarte bun. În 2017, cei doi au obținut împreună majoritatea într-un fief social-democrat, landul Renania de Nord – Westfalia, unde Laschet a devenit prim-ministru. S-a speculat că principalul obstacol în calea unei coaliții „Jamaica ar fi președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, fost preșesinte SPD. Adevărul este că sunt șanse mici ca Steinmeier să devină un „președinte jucător. Astfel, singura problemă rămâne deficitul de încredere cu care ar pleca un guvern din care nu face parte formațiunea care a câștigat alegerile.

Ultima variantă de coaliție, denumită „red-red-green (RRG), formată din SPD, verzi și „Stânga”, este capul de afiș al ultimelor săptămâni de campanie, după ce Angela Merkel a discutat această posibilitate în parlament

Conservatorii au mai folosit de-a lungul timpului tehnica red-baiting prin care atrag atenția votanților de perspectiva unui guvern cu accente puternice de stânga. De aceea mulți nu iau în serios acest avertisment, mai ales că o alianță cu Stânga la nivel federal este în continuare un subiect tabu în Germania, din cauza poziției anti-NATO a acestui partid.

Nu e mai puțin adevărat că atât liderii SPD cât și cei ai verzilor au declarat în mod repetat că nu exclud această variantă. De fapt, coaliția RRG funcționează deja în trei landuri, printre care și Berlin, unde în același timp cu alegerile federale se organizează un referendum care vizează naționalizarea mai multor companii imobiliare ce dețin în total peste 100.000 de proprietăți. Această măsură are mici șanse să devină realitate, însă este normal ca o parte a societății să fie îngrijorată de perspectiva unui guvern federal care ia în considerare astfel de politici. În plus, un guvern RRG ar duce la majorări substanțiale ale taxelor, ar înlocui sistemul hibrid de asigurări de sănătate cu un sistem de stat și cel mai probabil ar încerca să introducă politici de plafonare a chiriilor.

Deși toate opțiunile sunt pe masă, cele mai mari șanse le au variantele semafor și Jamaica

Avantajele acestor posibile coaliții sunt stabilitatea în parlament, echilibrul ideologic și caracterul reformist. Nu trebuie ignorată nici varianta RRG care ar putea produce un șoc la nivel european, unde vedem deja o tendință de creștere a influenței partidelor de stânga.

Cătălin Vișan
Cătălin Vișan este de profesie inginer, a absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul UPB în 2017 și a fost „corporatist” până în 2019 când a primit o bursă pentru finalizarea masteratului la Universitatea din Trento, Italia. A fost stagiar al Comisiei Europene, iar în prezent este doctorand al UPB pe teme de Inteligență Artificială. Pe lângă activitatea din zona tehnică, este interesat de influența doctrinelor și strategiilor politice asupra societății moderne.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate