Revenirea economică în V. Să nu ne îmbătăm cu cifre

Atrag atenția asupra faptului că trebuie să fim atenți la cifre, că nu trebuie să ne îmbătam cu cifrele despre revenirea economică în V.

Prima observație despre revenirea economică în V

2008: creștere economică 7%, deficit bugetar 7%, deficit comercial 8% (toate procente din PIB, cifre aproximative)
2021: creștere economică 7%, deficit bugetar 7%, deficit comercial 8%.

Ce a urmat după 2008, știm. Dar acum conștientizăm ce avem în față?

Mizeria aruncată în ventilatorul economiei în perioada în care economia duduia, ne-a explodat în față în 2010 (că în 2009 nu se putea, erau alegeri prezidențiale…). De ce credem că dacă acum acționăm la fel vom avea rezultate diferite?

A doua observație. De data aceasta nu doar despre revenirea economică în V, ci și despre PIB

  • în 2021 avem același PIB ca în 2019, după revenirea in V finanțată prin împrumuturi
  • însă, în 2019 deficitul era de 3%, în 2021 deficitul este de 7% PIB. De unde diferența?

Cauzele pentru care veniturile fiscale au scăzut la minime istorice, ca pondere în PIB (în ultimii 3-4 ani). Cum putem reveni aproape, sau chiar puțin peste 30%

Fac doar un scurt inventar al scutirilor/privilegiilor introduse cu generozitate populistă de către guvernarea de stânga. Aceste scutiri au fost păstrate (cât de convenabil) de guvernările ce au urmat:

  • doar 5% din companii mai depun declarația privind impozitul pe profit, restul sunt fie micro (efect al măririi pragului de la 100.000 euro la 1.000.000 euro, inclusiv pentru consultanță și management), fie HoReCa mare (unde impozitul pe profit a fost înlocuit cu un derizoriu impozit specific);
  • reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% (în compensație pentru creșterea CAS, creștere care a fost însă doar la salarii, la restul baza de calcul a devenit salariul minim). Asta înseamnă că efectiv la PFA, PFI, profesii libere sau drepturi de autor sarcina fiscală totală s-a înjumătățit;
  • reducerea TVA de la 19% la 9% pentru toate alimentele și băuturile, inclusiv la cele al căror consum dăunează grav sănătății (deci stimulăm consumul lor, ceea ce duce la creșterea costurilor cu sănătatea!);
  • scutirea de impozit pe salariu (IT, construcții);
  • scutirea de CASS pentru angajații din construcții. Vorbim despre aproape jumătate de milion de oameni, asigurați fără plată în sistemul public. De fapt, plata a căzut pe umerii celorlalți contribuabili
  • reducerea TVA la HoReCa încă și mai mult, la 9%

Soluția, despre care nu vrea sa vorbească serios încă nimeni (pare ca va trebui să o facem, avem condiționări in PNRR) este pur și simplu eliminarea scutirilor, adică condiții egale pentru toți actorii, fie că vorbim de companii sau de angajații lor.

Impactul ideii mult vehiculate în ultima perioadă, impozite și contribuții zero pe salariul minim este extrem de ridicat. Zero Taxe este o idee populistă, nu cu mult diferită de logica ce a stat în spatele legii pensiilor, lege prin care cheltuiala cu pensiile urma să crească decât cu 250% în numai 4 ani.

Îți recomandăm:

Zero taxe pe salariul minim revine. Vom avea o nouă categorie de “speciali”?

Până acum nu s-a făcut încă nimic pentru reducerea GAP-ului de TVA, iar ideile vehiculate in ultima vreme (conectarea caselor de marcat, efactura, AMEF) sunt încă la stadiul de proiect, chiar daca pare că s-a avansat semnificativ in implementarea lor.

Oricât de optimist aș fi, nu pot accepta să văd cu câtă lejeritate vorbesc guvernanții în ultimii ani de creșteri de cheltuieli, concomitent cu scăderi de venituri și cât de puțin se discută aceste subiecte în spațiul public.
Revenirea economică în V… să ne gândim de două ori înainte să fluturăm triumfalist cifre. Vom vedea ce va fi.

Îți recomandăm:

“Zero Taxe” și zero gândire economică

 

Gabriel Biriș
Gabriel Biriș este unul dintre partenerii fondatori ai Biriş Goran, avocat de business, recunoscut la scară largă ca fiind unul dintre cei mai buni specialiști în fiscalitate din România. Gabriel are o experiență de peste 23 de ani în toate aspectele fiscalității. Este bine-cunoscut pentru activitatea profesională, dar și pentru eforturile depuse pentru modernizarea legislației și administrației fiscale, în sprijinul mediului de afaceri din România, inclusiv ca secretar de stat la Ministerul Finanțelor, in 2016. Ultimele zece ediții ale publicației Chambers Europe îi confirmă reputația, catalogându-l drept „highly recommended". Gabriel este autorul a două cărți de fiscalitate: „Despre Fiscalitate şi Competitivitate" și „Despre Fiscalitate şi Bun Simţ", ambele publicate în 2012. Este coautor al lucrării „Controverse în fiscalitate", publicată în 2011.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate