Banca de dezvoltare: cum face premierul Cîțu copy-paste după proiectul lui Teodorovici

Banca de dezvoltare: cum face premierul Cîțu copy-paste după proiectul lui Teodorovici

Ce s-a întâmplat

Guvernul a publicat proiectul de ordonanță privind înființarea Băncii de Dezvoltare (BD). Din start trebuie să spunem că documentul este 95% copy-paste după proiectul de lege inițiat de fostul ministru al finanțelor, Orlando Teodorovici, care a fost adoptat de Senat în 9 martie 2020, adică în timpul vechii majorități parlamentare. Textul propus de premierul Cîțu are același număr de pagini, 13 articole în loc de 12, câteva modificări de redactare și foarte puține schimbări/completări.

Proiectul înființării BD a fost respins de guvernul Orban în iulie 2020. Același proiect a primit încă o dată aviz negativ și de la guvernul Cîțu, în martie 2021. Acum, Florin Cîțu semnează și propune adoptarea de către guvern a actului normativ pe care l-a respins în urmă cu cinci luni.

Despre ce este vorba, în esență?

Comisia Europeană a încurajat statele membre să înființeze bănci sau agenții de promovare (sublinierea noastră) prin care să sprijine afacerile în acele domenii în care finanțatorii privați ezită să investească. Ne referim la „sectoare în care disfuncționalitățile pieței sunt generalizate și care, în consecință, sunt deservite slab de băncile comerciale sau de ceilalți finanțatori privați.” Această inițiativă a căpătat anvergură după criza din 2009. Numeroase țări au înființat acest gen de instituție pentru a finanța IMM sau proiecte în domeniul cercetării-dezvoltării, infrastructurii, educației, mediului etc.

De ce a dat guvernul Orban aviz negativ?

Deoarece nu sunt respectate câteva principii europene. Unul dintre ele – și totodată un principiu de bun-simț – spune că înființarea BD trebuie serios justificată. În România există deja instituții al căror obiect de activitate se suprapune peste cel al viitoarei BD. De exemplu, garantarea creditelor pentru IMM se face prin intermediul FNGCIMM. Există și FRC care contragarantează aceste garanții. Iar Eximbank se ocupă de finanțarea operațiunilor de comerț exterior. Statul român oferă deja asigurări pentru diverse tranzacții. Prin urmare, spunea premierul Orban, este important să evităm suprapunerea de atribuții și paralelismele între toate aceste instituții. Această viziune a fost transpusă și în programul de guvernare.

Pe contrasens cu programul de guvernare și principiile liberale

Soluția aleasă de guvern pentru înființarea băncii este în contradicție cu principiile liberale despre care vorbește premierul Cîțu și cu programul de guvernare. În programul de guvernare se prevede că Banca Națională de Dezvoltare (National Promotional Bank) urmează să fie făcută prin reorganizarea EXIMBANK, a Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) și din Fondul Român de Contragarantare .

Această viziune liberală era explicată anul trecut chiar de Florin Cîțu:

 „Banca de Dezvoltare, încă o bancă de stat când avem atâtea bănci de stat, face parte dintr-o strategie de reorganizare, să-i spun, a întregului pachet de companii financiar-bancare pe care le are statul. De ce avem nevoie de această Bancă de Dezvoltare? Pentru că aşa cum avem companiile construite, aceste companii financiar-bancare, niciuna dintre ele nu poate să acceseze bani din Planul Juncker, de exemplu. Asta este o problemă foarte mare. La fel, vor fi foarte multe fonduri în viitor care vor putea fi canalizate către România prin acest vehicul. Mai mult, având o bancă de dezvoltare, atunci când vrei să faci un proiect important, strategic, de infrastructură de exemplu, nu trebuie să te mai duci la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare n.r) sau BEI (Banca Europeană de Investiţii n.r), ai propria sursă de finanţare. Vă garantez că face parte dintr-o reorganizare a întregului pachet de companii de stat pe care îl are azi România în aşa fel încât să aibă toate o viziune liberală şi să fie toate profitabile.”

Încă o bancă de stat

Între timp Florin Cîțu s-a răzgândit și intenționează înființarea băncii de dezvoltare ca instituție separată, de sine stătătoare. BND va funcționa ca instituție de credit. Astfel, statul va mai deține o bancă, pe lângă CEC și Eximbank. În ceea ce privește celelalte companii financiare deținute de statul român, elevor face abia de acum încolo obiectul unei analize, urmând ca ministrul Vâlceanu să constituie un grup de lucru.

În rezumat, guvernul a pus carul înaintea boilor. În loc să procedeze la reorganizarea întregului sector de stat și pe baza acestuia să înființeze Banca de dezvoltare, el înființează Banca de dezvoltare și abia de acum încolo se va gândi ce face cu restul companiilor.

Cum s-au risipit și se vor risipi în continuare timp și bani cu Banca de dezvoltare

Statul român încearcă de 6 ani să înființeze Banca de dezvoltare.

În martie 2015 guvernul Ponta aproba un memorandum cu tema “Informare privind proiectul bancii nationale de dezvoltare” . Orlando Teodorovici a avut și el ambiția promovării unui proiect de lege  privind înființarea băncilor de dezvoltare. În anii din urmă s-a discutat despre transformarea Eximbank în bancă de dezvoltare, însă această intenție s-a blocat în contextul achiziției de către Eximbank a Băncii Românești.

După 2 ani de studii, încă 5-7 ani de consultanță

Înființarea Băncii de dezvoltare face obiectul unui proiect finanțat de Comisia Europeană. În faza I a proiectului s-au realizat analiza disfuncționalităților pieței financiare din România, un studiu de prefezabilitate privind structura juridică a băncii și studiul de fezabilitate pentru înființarea băncii. Până când banca va deveni operațională vor mai trece ani. Mai durează până în 2024, când se estimează că instituția va obține aprobarea BNR și ulterior, până în 2026, când va fi evaluată de Comisia Europeană.

Culmea consultanței sau nepricepere crasă: ca să își autorizeze o bancă la BNR guvernul plătește consultanță

“În cadrul proiectului actual, consultantul angajat de SRSS/TSI, va sprijini MF în procesul de autorizare de către Banca Națională a României (BNR) și COM (procesul de notificare NDB). Astfel, va pregăti dosarul de autorizare care trebuie depus la BNR cu toată documentația și informațiile necesare procesului de autorizare, conform legislației bancare românești și a regulamentelor europene și va sprijini MF în discuțiile cu BNR în procesul de autorizare până la obținerea autorizației de funcționare.”

Bancherii de la Eximbank vor fi recalificați… bancheri. Funcționarii Ministerului Finanțelor vor primi și ei bani ca să învețe să fie bancheri

Pe ce vor fi cheltuiți banii din PNRR? O parte din fondurile solicitate vizează servicii de consultanță pentru instruirea personalului viitoarei bănci. Dat fiind că guvernul intenționează să transfere la viitoarea bancă salariați de la Eximbank și Ministerul Finanțelor, practic bacherii vor fi trimiși la training pentru a se califica drept… bancheri. Pe lângă ei, va fi instruit și o parte din personalul Ministerului Finanțelor. Toți vor primi laptopuri noi și software-ul aferent. 193 de salariați ar putea lucra în viitoarea instituție.

Plătim consultanță până în 2026, cu scopul de obținerii autorizației pentru un program ce expiră

După înființarea BD, aceasta trebuie supusă unui audit special desfășurat în cadrul stabilit de Comisia Europeană. Se numește „pillar assessment” și se va desfășura conform unei Decizii CE din 2019. Fără acest audit, Banca de dezvoltare nu poate deveni partener de implementare al Comisiei. Astfel, se spune în PNRR, vom plăti consultanță pentru „Realizarea evaluării pe bază de piloni care va permite ca Banca de dezvoltare să devină partener de implementare pentru fonduri europene/InvestEU”,.

Doar că programul InvestEU a început deja și majoritatea operațiunilor finanțate din acest program se vor încheia în următorii 2-3 ani. Ultimele finanțări acordate în cadrul programului InvestEU vor trebui aprobate în 2027. Este practic imposibil ca viitoarea bancă de dezvoltare să primească autorizarea Comisiei Europene în timp util pentru a mai prinde un apel deschis de proiecte.

Cum ne-a dat Portugalia o lecție

Cu atâtea bâjbâieli, erori și cheltuieli trase de păr România poate fi considerată un exemplu de “Așa nu” în privința înființării băncii de dezvoltare. Un model de bune practici foarte recent este oferit de Portugalia. Portugalia și-a înființat banca de dezvoltare într-un an. În schimb România are nevoie de 3 ani pentru obținerea acordului UE și de încă 3 ani pentru obținerea autorizării de la BNR.

Portugalia a pre-notificat Comisia Europeană în legătură cu intenția de a înființa o bancă de dezvoltare în octombrie 2019. Notificarea oficială s-a transmis în iunie 2020, iar aprobarea Comisiei a venit în august anul trecut. O lună mai târziu guvernul portughez emitea actul normativ de înființare a băncii. Banca este operațională în prezent și este inclusă în planul de reziliență al Portugaliei ca vehicul de absorbție a banilor europeni. Practic, Portugaliei i-a trebuit doar un an să treacă de la primele negocieri oficiale cu UE până la înființarea băncii.

Și mai important, Portugalia a înființat banca de dezvoltarea prin reorganizarea sectorului financiar existent, așa cum intenționa și premierul Orban, nu prin înființarea unei instituții noi, cum vrea premierul Cîțu. În cazul nostru, chiar dacă facem abstracție de tentativele mai vechi ale lui Ponta și Dragnea, România a început să lucreze la înființarea băncii din 2018, ținută de mână de Comisia Europeană care a plătit consultanța necesară. Spre finalul lui 2021 ar trebui să primim acordul Comisiei, iar autorizația BNR undeva prin 2024.

O întrebare la final

Dacă proiectul lui Cîțu este practic identic cu proiectul PSD, de ce a trebuit să așteptăm și să ratăm anul 2020? Poate fiindcă, până una-alta, întregul demers este despre persoane, nu despre principii? Poate fiindcă premierul se grăbește să pună în funcții de conducere (peste o instituție goală) câțiva favoriți?

Bogdan Glăvan
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie, Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane (București). A publicat mai multe articole în American Journal of Economics and Sociology, Quarterly Journal of Austrian Economics, Independent Review, Betriebswirtschaftliche Forschung und Praxis și a îndeplinit rolul de referent pentru publicații științifice prestigioase, printre care British Journal of Sociology. De asemenea, a publicat în 2009 cartea "Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală" şi este coautor al volumului "Capitalismul. Logica libertății", Editura Humanitas, 2013. In 2018 a publicat "Liberalismul care îmi place" la Editura Anacronic.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate