Majorarea taxelor și impozitelor. Este aceasta o soluție?

Majorarea taxelor și impozitelor, poate fi aceasta o soluție pentru rezolvarea problemelor bugetare?

Cum vă reuși România să iasă din acest cerc vicios? Mă refer la deficitul bugetar, deficitul  de cont curent, creșterea economică bazată pe consum, fără majorarea taxelor și impozitelor.

Valoarea deficitul bugetar, datele pentru primele 6 luni din 2021

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 2,96% din Produsul Intern Brut după prima jumătate a acestui an, de la 2,29% din PIB la finalul lunii mai, însă față de perioada corespunzătoare din anul precedent soldul negativ este în scădere. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB). Deficitul este în scădere față de cel de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020. În perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari fată de aceeași perioadă a anului precedent. Plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei.

Deficitul comercial al României va depăși 21 de miliarde de euro în 2021

În ceea ce privește deficitul comercial, România a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2021 un deficit comercial de 10,6 miliarde euro, cu 1,97 miliarde euro mai mare față de perioada similară din 2020, conform INS. În perioada analizată, exporturile de bunuri au crescut cu 26,5% fată de ianuarie-iunie 2020, până la 36,1 mld. euro. Importurile au crescut, cu 25,6%, până la valoarea de 46,8 mld. euro.

Creșterea fiscalității
Deficit comercial 2021

Îți recomandăm:

O experiență demnă de un roman scris de Kafka, prin care am trecut, pentru a plăti impozit. Un episod din urmă cu 3 ani ne arată de ce digitalizarea este o necesitate

Proiecțiile privind creșterea economică a României indică un avans de peste 7% în 2021

Se preconizează că economia europeană se va redresa mai rapid decât se estimase anterior, economia României urmând să crească cu 7,4% în 2021 și 4,9% în 2022, conform Comisiei Europene. În primul trimestru al anului, activitatea a depășit așteptările. În al doilea trimestru, îmbunătățirea situației sanitare a determinat o relaxare mai rapidă a restricțiilor impuse pentru controlul pandemiei.

Creștere economică
Creștere economică / Sursa: Comisia Europeană

Deși datele privind creșterea economică arată promițător, trebuie să analizăm structura creșterii economice

Totuși, în materie de reformă fiscală prioritatea ar trebui să fie centrată pe îmbunătățirea colectării prin creșterea disciplinei fiscale, pe reforma aparatului bugetar pe care nu a atacat-o nimeni până acum (restructurarea aparatului de stat și digitalizarea proceselor), eliminarea scutirilor și privilegiilor fiscale, repoziționarea fiscală. Una din problemele nerezolvate ale țării se referă la zona de fiscalitate. Aceasta este destul de concentrată pe zona taxării muncii. Se impune astfel o repoziționare fiscala dinspre taxarea muncii spre taxarea capitalului/proprietății. De abia în final să ne gândim la majorarea taxelor și impozitelor.

Susținerea publică pentru un astfel de demers va fi scăzută dacă măsura nu este explicată în detaliu

Înainte de orice formă de creștere a impozitării trebuie să ne gândim să facem un lucru care se evită de ani de zile. Da, este vorba despre reformarea statului prin:

  • existența unor criterii de evaluare și a unor obiective de performanță pentru personalul bugetar
  • scăderea cheltuielilor aparatului public
  • reducerea birocrației
  • digitalizarea proceselor
  • transparentizarea cheltuirii banilor publici

Va trebui să armonizam și cu ceea ce avem în PNRR în materie de fiscalitate, unde se discută despre stimulente fiscale excesive (probabil cu referire la construcții, IT), și se discută despre revizuirea principiilor ce stau la baza impozitului pe proprietate.

Din păcate, România se izolează zilnic într-o retorică și un discurs care nu au legătură cu vremurile în care trăim. Avem nevoie de viziune și competență ca să facem față revoluției industriale 4.0. Este necesar să recuperam diferența fata de restul Europei. Nu putem merge la infinit pe creștere economică ce are consumul la bază. Nu așa vom ajunge restul Europei din urmă. Nu putem creste pe deficit și datorie și să avem pretenția că asta să se simtă vizibil în nivelul de trai al fiecărui om.

Alin Claudiu Covasa
Alin Claudiu Covasa este consultant in domeniul managementului riscului cu experiența in zona bancara, strategie si analiza de business, managementul transformării și analiza datelor. Implicat activ in zona de educație financiara și educație non formală, trainer, fondator a mai multor comunități educaționale pentru tineri.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate