Tabloul cu maci este o pictură a talentatei Alina Ciuciu. Actele de caritate sunt ceva tot mai rar în zilele noastre. Acest articol este povestea unei donații speciale, din toate punctele de vedere.
Povestea pe care urmează să v-o spun este plină de emoții și conexiuni nevăzute. Mi se pare esențial să le scot la lumină. Totul se împletește armonios într-o frumoasă zi de mai, în care două artiste inimoase și talentate au dăruit puțin din universul lor unor oameni care tocmai au aflat o veste greu de dat și greu de primit. Un diagnostic grav, care necesită transplant în Italia.
Leucemia acută mieloblastică este o boală extrem de agresivă, fiind responsabilă de 15-20% din totalitatea cazurilor de leucemie la copii. Din păcate, progresează foarte repede și, în lipsa unui tratament, poate ucide în doar câteva luni.
Alex are doar 1 an și 6 luni, iar la începutul lunii aprilie a fost diagnosticat cu Leucemie acută mieloblastică M5a
Pentru că în România medicii nu i-au dat nicio șansă, părinții lui au reușit să îl transfere pe 6 mai în Italia, la Roma. După ședințele de chimioterapie, Alex va urma transplantul de celule stem.
Inițial gândisem această campanie pentru Andrei, un băiețel care a reușit însă între timp să strângă banii necesari operației care îl va ajuta să meargă. Am schimbat pe ultima sută de metri destinatarul. Am făcut tot posibilul să nu ratăm această șansă minunată pentru un copil, șansa de a fi mai aproape de momentul vindecării.
Am realizat materialele de comunicare, cu două zile înainte de lansarea expoziției. Am tipărit cărți de vizită și un stander cu o zi înainte și am ajuns la vernisaj cu vreo 20 minute întârziere.
Când m-a văzut, Alina i-a rugat pe cei care filmau să pornească din nou camerele, apoi m-a invitat să vorbesc despre asociația noastră și noul caz preluat.
Dar să derulăm puțin cu o lună înainte, când mă gândeam cum aș putea să-l ajut pe Andrei să meargă. Știam sigur că pot, dar încă nu știam cum
Așa mi-a venit ideea să o întreb pe Alina dacă ar fi de acord să-i doneze una dintre minunatele ei creații, eventual un tablou aflat pe stoc iar ea a spus DA!
Când părinții lui Andrei au reușit să strângă suma, i-am transmis acest lucru Alinei. Propunerea mea a fost să mergem totuși mai departe. Am luat în considerare cazul lui Alex. Iar ea a spus din nou DA cu toată inima acolo, scriindu-mi: „Sigur, schimbăm doar motivația!”
Acela a fost momentul în care mi-am dat seama peste ce om minunat am dat
Revenind la momentul zero. Eram la vernisaj, am spus cum a luat naștere Asociația Împreună pentru Cosmin. Am spus de schimbarea beneficiarului acestei campanii pe ultima sută de metri. Am discutat despre cât de multe cazuri sunt, din păcate, și că cel mai greu moment este când trebuie să alegem pe cine ajutăm.
Apoi am revenit la colegele mele, care mă susțineau din umbră și îmi dădeau energia de care aveam nevoie în acel moment.
Nu am apucat să discutăm prea mult. Imediat am văzut-o pe Ramona, gazda evenimentului, cum se îndreaptă spre mine alături de un tânăr antreprenor cool. Acesta era sigur pe el, cu ochelarii lui cu ramă groasă și borseta prinsă de încheietura mâinii stângi.
Ramona ne-a făcut cunoștință cu Silviu, despre care ne-a spus că dorește mai multe detalii despre tablou și a plecat.
Apoi Silviu ne-a întrebat care este mecanismul licitației iar ne-am dat seama că în toată această cursă contra cronometru am neglijat detaliile legate de preț și modalitatea de plată I-am răspuns că nu știm, iar el a luat inițiativa și a spus că dorește să-l cumpere. Și asta a fost tot. Cu ajutorul lui, tabloul cu maci s-a vândut în primele 5 minute după lansarea expoziției.
Am aflat ulterior, la masa organizată după eveniment, faptul că gestul nu a fost premeditat
Silviu și-a spus, auzind speech-ul meu: „Cum să las fetele astea să plece cu tabloul nevândut astăzi? Trebuie să le ajut!”
A sfârșit prin a pleca nu cu unul, ci cu trei tablouri acasă. A donat implicit pentru Alex și prin achiziția tablourilor Dacianei, care a direcționat 10% din totalul vânzărilor din cadrul expoziției.
Silviu i-a dăruit apoi tabloul cu maci Mirelei, colega lui de la Exploratist.
Mi-a povestit apoi că alegerea a fost simplă. Pentru că Mirela are o sensibilitate aparte când vine vorba de maci, pentru că s-a mutat recent în casă nouă. Se apropia ziua ei și pentru că îi este parteneră de peste 5 ani. Dar pentru că nu are răbdare niciodată în astfel de situații, după cum spune chiar el, i-a oferit tabloul cu maci înainte de ziua ei.
Când Mirela a auzit asta a zâmbit cald – “trădând” astfel legătura trainică de prietenie dintre ei. Apoi a completat cu faptul că a fost uimită și că Silviu a așteptat totuși câteva zile până să i-l ofere, având în vedere că de obicei o dă de gol de fiecare dată când încearcă să organizeze o surpriză pentru cineva din cadrul echipei.
Mă simt norocoasă că am avut ocazia să fiu parte din această poveste specială. Vă mulțumesc tuturor celor care mi-ați oferit ocazia să o pot spune mai departe.
