Sectorul bancar rezistă și este capabil să susțină revenirea afacerilor și creditarea populației

Articolul a fost publicat și în newsltetter-ul Nr. 15 AAFBR

Sectorul bancar din Romania a rămas puternic și rezistent în fața dificultăților generate de pandemie, cu toate că în cursul anului trecut, afacerile au încetinit puternic.

Conform raportului BCE pentru anul 2020, “Băncile europene au intrat în această criză cu rezerve de capital și de lichiditate solide și cu o capacitate operațională robustă. Până în prezent, au dat dovadă de o reziliență excelentă. Au putut să facă față pierderilor. Au putut să mențină oferta de credite, în linii mari, stabilă. Prin aceasta au reușit să prevină o creștere semnificativă a neîndeplinirii obligațiilor de plată de către companii și populație”.

Sectorul bancar românesc este unul dintre cele mai bine capitalizate din Uniunea Europeană. Rata de solvabilitate a crescut la 25%, la 31 martie 2021, cu 5pp peste nivelul de la 31 martie 2020 si mult peste media europeană. Nivelul minim privind adecvarea capitalului este de 8%, la care se adaugă mai multe paliere (“buffers”), conform Directivei europene 2014/59/EU (BRRD, Bank Recovery and Resolution Directive), în functie de care nivelul minim al solvabilității diferă de la o bancă la alta.

Un nivel atât de ridicat a fost atins atât ca urmare a alinierii la cerințele minime de capital și datorii eligibile (MREL, minimum requirement for own funds and eligible liabilities) cât și a recomandărilor BNR (aliniate celor ale BCE) de a nu distribui dividende din profitul anului 2020.

Conceptul MREL a apărut ca o consecință a trecerii de la strategia de rezoluție „bail-out”, care implică intervenția statului, la strategia „bail-in”. Are in vedere ca băncile să se salveze “prin ele însele”. Acesta își propune să se asigure că băncile vor avea suficiente pasive pentru a absorbi pierderile și pentru recapitalizare. Și că un eventual eșec al unei bănci/ instituții de credit nu va genera contagiune în întregul sector financiar. Urmare a noilor reglementări, există premisele ca băncile să reziste chiar și într-o situație de criză globală, cum a fost cea generată de pandemia Covid-19 sau cea financiară din anii 2007-2008.

Sectorul bancar are în prezent o lichiditate excedentară, plasând doar două treimi din resursele atrase în credite pentru clienți. Raportul credite / depozite este subunitar, de 66,4% la 31 martie 2021 fată de circa 70% la 31 martie 2020, restul fiind plasat mai ales în obligațiuni emise de statul roman. Ponderea acestora în totalul activelor sectorului ajunge la 22%, în creștere în ultimii ani.

Rata de adecvare a capitalului este calculată ca raport între capitalul și valoarea activelor unei bănci ponderate la risc. Expunerea în creștere a băncilor românești fată de datoria suverană într-o anumită măsură “distorsionează” solvabilitatea sectorului deoarece este considerată ca având risc zero. Cel puțin teoretic un stat nu va da niciodată faliment! Cel mult va emite monedă și se va “salva” prin inflație, onorându-și obligațiile față de creditori.

La un an de la debutul pandemiei, activele sectorului bancar au crescut cu circa 11% an-pe-an, pană la 575 miliarde de lei la 31 martie 2021. Creditarea s-a menținut la un nivel rezonabil, cu o creștere de 5,2% an-pe-an, până la circa 300 miliarde de lei. Creditarea a fost susținută în principal de creditarea firmelor (+5,5% an-pe-an), dar și a populației (+4,9% an-pe-an). Pentru anul 2021 se așteaptă o revenire moderată a creditării, în timp ce depozitele vor crește mai rapid decât creditele, pe fondul incertitudinilor privind viitorul și al excesului de lichiditate din piață.

Acest rezultat pozitiv a fost susținut și de măsurile luate de către guvern pentru sprijinirea sectorului privat și a populației.

Măsurile luate de guvern

Măsurile de sprijin au ajuns pană la nivelul a 6,6% din PIB (2,2pp cheltuieli sau venituri nerealizate în sectorul sanitar și non-sanitar, 4,4pp sub formă de capital, credite și garanții de stat). Acestea au inclus garantarea creditelor și amânarea ratelor la credite. A fost suspendată temporar plata taxelor și impozitelor pentru firme (prelungită pentru Horeca pană la 30.06.2021) și plata șomajului tehnic pană la nivelul a maximum 75% din salariul mediu brut la nivel național. De șomajul tehnic au beneficiat sectoarele puternic afectate de pandemie: anumite ramuri de producție (de ex. auto), transporturile, horeca, industria spectacolelor), facilitate prelungită până la 30.06.2021.

Și în pandemie, băncile au continuat sa finanțeze companiile și populația, implicându-se în programele cu garanții de stat

Un număr de 14 bănci participă în programul pentru achiziția de locuințe de catre populație, “Noua Casă”, variantă a “Prima Casă”. Programul a introdus din septembrie anul trecut, noi condiții și mai multe alternative de garantare față de programul anterior.
23 de bănci s-au implicat în programul “IMM Invest” gândit în pandemie pentru a susține lichiditatea companiilor și creșterea afacerilor cu potențial. Statul subvenționează comisioanele pentru anii 2020 și 2021 și dobânda pentru primele 8 luni de la data primei trageri din credit. Începând de anul trecut, firmele mici și mijlocii dar și micro- întreprinderile au putut accesa programul “IMM Invest”. Începând de anul acesta poate fi accesat și “Agro IMM Invest”. Pentru anul 2021, plafonul total al garanțiilor ce pot fi acordate de către stat este de 15 miliarde lei, din care 1 miliard lei este alocat programului “AGRO IMM Invest”.

Cum au fost susținute companiile de către programele Fondului Național de Garantare a creditelor pentru IMM-uri

Conform datelor FNGCIMM, până la data de 31 mai 2021, în portalul IMM Invest s-au înscris un număr de 13.453 IMM-uri. Acestea au solicitat 17.000 de credite, din care aferente programului INVEST sunt 13.967 de credite, acordate în anii 2020-2021. Valoarea creditelor solicitate este 16 miliarde lei. Pentru sub-programul AGRO, activ din 22 aprilie 2021, sunt cereri pentru 2.849 de credite. Valoare a finanțării este de 4,3 miliarde lei, iar din plafonul de 1 miliard de lei disponibil a fost deja alocat 40%.

Ponderea creditelor cu rate amânate a fost în jur de 15% din totalul creditelor, ca urmare a masurilor luate de guvern. Procent este mult mai redus decât se estimase inițial. Astfel, primele șapte bănci din sectorul bancar (Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, ING Bank, Unicredit Romania, CEC Bank) au realizat în primul trimestru din anul 2021, un profit net cumulat de peste 1,75 miliarde de lei, cu +27% mai mare față de primul trimestru din anul 2020 (1,39 miliarde), in majoritate pe seama eliberării unei părți din provizioanele de risc.

Rata creditelor neperformante a continuat sa scadă în anul 2020 pană la 3,8% în decembrie 2020 (față de 4,1% în decembrie 2019). Cu numai 1 punct procentual peste valoarea medie din UE. La 31 martie 2021 crescuse ușor la 3,9%. Gradul de acoperire cu provizioane în sectorul bancar a crescut la 63% la decembrie 2020. Este mult peste media UE de 45%. Aceasta și ca urmare a recomandărilor BNR către bănci de a recunoaște cât mai timpuriu eventuale probleme create în sectorul bancar.

Prin adoptarea OUG 37/2020, care a permis clienților să beneficieze de amânarea plății ratelor la credite pentru maxim 9 luni si decizia BNR (aliniată celei a BCE) de a permite băncilor să nu constituie provizioane specifice, impactul negativ în 2020 asupra profitabilității băncilor a fost diminuat.

Băncile vor resimți impactul negativ mai mult anul acesta și în anii următori. Se estimează că riscul de credit va crește insa fara a pune mari probleme băncilor

În sectorul bancar din Romania activează 34 de bănci (in scădere de la 42 în 2007). S-au finalizat câteva achiziții în discuție de mai mulți ani sau apărute ca oportunități post-pandemie. Bănci mai mari sau fonduri de investiții au cumpărat bănci cu cota de piață între 1 și 3%. Iar tendința de consolidare a sectorului bancar continuă.

Intrarea pe piață a noilor companii Fintech presează băncile să se adapteze și să inoveze mai rapid decât plănuiseră inițial. În unele cazuri au devenit parteneri cu acestea, în altele le fac o concurentă directă. (De ex., Banca Feroviară și-a schimbat recent acționarul majoritar devenind TechVentures Bank, cu un nou model de business, axat pe tehnologie). Iar aceasta pune presiune pe profitabilitatea sectorului bancar.

La finalul anului 2020 sectorul bancar a înregistrat un profit net de 5,1 miliarde de lei. Este o cifră în scădere cu 20% față de anul 2019, pe fondul constituirii unor provizioane mai mari din cauza pandemiei. La 31 martie 2021, profitul cumulat al băncilor crescuse cu 18,7%, față de 31 martie 2020, la 1,9 miliarde lei, ca urmare a eliberării unei părți din provizioanele constituite pentru a acoperi riscurile provocate de pandemie.

Scăderea cererii, dificultățile de aprovizionare și export cauzate de pandemie vor duce la dificultăți financiare pentru o parte dintre firme.

În Romania, conform OUG 37/30.03.2020 moratoriul public urma să expire la 31 decembrie 2020. Moratoriul fost prelungit prin OUG 227/30.12.2020 pană la 30 iunie 2021. Este de așteptat ca și după această dată băncile să sprijine clienții în dificultate. Mai ales pe cei care activează în domenii cu potențial de creștere.

Ulterior datei de 30 iunie băncile vor trebui sa aloce din nou provizioane suplimentare de risc. Acestea, alături de dobânzile care se mențin la un nivel redus, vor eroda profiturile. Dacă adăugăm și competiția tot mai accentuată si costurile ridicate de reglementare, băncile vor trebui sa-și crească si mai mult performanța operațională, prin accelerarea automatizării și digitalizării atât în procesele interne cât si in relația cu clienții și să își diversifice sursele de venituri.

Băncile din România pot face față unor asemenea evoluții nefavorabile

Conform BNR, cele mai recente teste la stres arată că solvabilitatea s-ar majora modest in scenariul de bază. Solvabilitatea ar scădea moderat în scenariul advers.

Conform BNR, retragerea treptată a sprijinului adus de moratorii nu va crea probleme deosebite în sectorul bancar. BNR estimează că în portofoliul băncilor mai sunt active circa 10% din moratoriile acordate. In scenariul pesimist, nivelul maxim de creștere a ratei creditelor neperformante după expirarea moratoriilor este de 3 puncte procentuale. Acest nivel se încadrează in limita superioară a scenariului de bază a exercițiului de testare la stres.

Îți recomandăm:

Raportul anual pe 2020 al BNR confirmă estimările FinEco24News în ceea ce privește Topul celor mai mari bănci din România

Iulia Corlănescu
Iulia Corlănescu este economist, pasionată de macro și micro economie și de a înțelege legăturile complexe dintre economie și societate. Lucrează în domeniul bancar de peste 20 de ani, fiind membru al AAFBR din anul 2014. Iulia face parte din echipa editorială a newsletter-ului AAFBR.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate