adplus-dvertising

Strategia de dezvoltare a județului Constanța: falimentul, lipsa de viziune și subdezvoltarea

Strategia de dezvoltare a județului Constanța a funcționat, lucrurile merg bine în orașul de la malul mării. Constanța nu doar că a reușit să atragă investitori de calibru, care au angajat forță de muncă înalt calificată, însă obiectivele strategice incluse în strategia de dezvoltare a județului Constanța, adoptată în anul 2000, au fost implementate în totalitate.

Țintele de etapă fiind atinse în medie cu 14 luni mai devreme față de calendarul inițial.
Astfel, Constanța a devenit un hub IT de importanță regională, de aceea campusul a devenit neîncăpător pentru studenții care au decis să urmeze cursurile Universității Ovidius. Companii mari au decis a-și muta sediul din România în Constanța, acestea fiind atrase de forța de muncă înalt calificată, de resursa umană bine pregătită.

Companii mari din domeniul auto au decis, de asemenea, să investească peste 500 de milioane de euro în centre de dezvoltare. În același timp, furnizori de talie mondială din automotive, au decis să deschidă facilități de producție în Constanța

Companiile au fost atrase de ușurința cu care tratează cu autoritățile locale, de modul în care acestea au venit în sprijinul lor și de faptul că cele 4 parcuri industriale oferă suficient spațiu pentru ca acestea să își desfășoare operațiunile. Aceste obiective au fost incluse in strategia de dezvoltare a județului Constanța.

De asemenea, trebuie menționat că diferite companii au investit peste 400 milioane de euro, în facilitățile de producție din vestul orașului, multe dintre acestea prospectând a-și muta centrul regional în Constanța, companiile fiind atrase de mediul de business prietenos, forța de muncă înalt calificată, centrele de afaceri deschise pe întreg teritoriul municipiului, dar și de viziunea autorităților locale.

Companii mari au investit în Constanța, în ultimii 20 de ani. Strategia de dezvoltare a județului Constanța a funcționat

Companii fanion din diferite domenii au investit în Constanța, în ultimii 20 de ani. Astfel, economia județului este una diversificată, oferind oportunități de angajare în domenii diverse. Economia locală nu este una pro-ciclică. Județul Constanța generează anual un PIB de aproximativ 25 miliarde euro, această cifră plasându-ne pe locul I în ierarhia națională.

Valoarea cumulată a investițiilor depășește 8,5 de miliarde de euro, în intervalul 2000 – 2020. Acest fapt scoate în evidență că atunci când ai viziune și un plan pe care să îl duci la îndeplinire, nu poți da greș

Investițiile străine au dus la creșterea nivelului de taxe și impozite colectate la nivel local, Constanța este un oraș cosmopolit, cu străzi asfaltate în totalitate, parcuri bine amenajate, un oraș curat, verde, care atrage peste 1,5 milioane de turiști pe an. Valoarea veniturilor din turism a depășit în 2019 suma de 600 de milioane euro. Din păcate, pandemia a dus la scăderea bruscă a veniturilor, în 2020, până la 250 milioane euro, însă 2021 se anunță un an turistic bun.

Nimic din cele de mai sus nu ar fi fost posibil fără implicarea autorităților locale și mai ales a Biroului pentru relații externe și investitori, înființat în anul 2000, în cadrul primăriei, care are în componența sa oameni competenți, bine pregătiți. Aceștia merită felicitări.

Constanța descrisă mai sus este cea pe care am fi putut să o avem. Însă nu o avem

Incompetența autorităților, din ultimii 20 de ani, lipsa de implicare a acestora a făcut ca orașul în care trăim să ajungă unul de mijlocul clasamentului dacă ne uităm la valoarea salariului mediu net. Valoarea acestuia este de 3081 lei, la nivelul lunii martie 2021, conform Institutului Național de Statistică.

Vă vine să credeți că în județul Olt salariile sunt mai ridicate decât în Constanța?

Mai exact, angajații din Olt câștigă, în medie, 3123 lei/lună. Valoarea salariului mediu net în județul Constanța este de 3068 lei/lună. Dar salariile sunt mai mari și în Bacău, Galați, Prahova, Mureș, Brașov, Sibiu, Iași, Ilfov, Timiș, Cluj și Municipiul București.

Constanța strălucește ca o tinichea pe locul 13, la nivelul lunii martie, dar asta este bine, întrucât cumulat, în intervalul ianuarie – martie 2021, suntem pe locul 14.
Trebuie să recunoaștem că economia orașului este o glumă, că investitorii au ocolit Constanța, că nu a existat un plan de dezvoltare. Nu a existat nimic în afară de incompetență. Și nu, nu a existat ceea ce se numește „strategia de dezvoltare a județului Constanța”.

Lipsa investițiilor a mai produs un fenomen grav, anume scăderea numărului populației active. Tinerii preferă să părăsească corabia denumită Constanța și să ia drumul Bucureștiului sau să emigreze.

Conform Institutului Național de Statistică, în intervalul 2012 – 2020, segmentul de populație 20 – 35 ani, în mediul urban din Jud. Constanța, arată conform celor de mai jos:

Strategia de dezvoltare a județului Constanța
Evoluția populației Constanța segmentul de vârstă 20 – 35 ani. Sursa date: INS / Prelucrări proprii

Dacă în 2012, în județul Constanța populația din segmentul 20 – 35 ani era de 111842 locuitori, în 2020 populația din acest segment număra 84059 locuitori. Scăderea înregistrată este de 27783 locuitori sau 25%. Acestea sunt cifre oficiale. În practică, numărul tinerilor care au părăsit județul, în ultimii 8 ani, este foarte posibil să fie mai ridicat.

S-au mutat la țară tinerii?

Răspunsul este nu, căci numărul tinerilor din același segment, 20 – 35 ani a scăzut inclusiv în mediul rural, în intervalul analizat:

Strategia de dezvoltare a județului Constanța
Evolutie număr persoane 20 – 35 ani, mediul rural  jud. Constanța / Sursa: INS, Prelucrări proprii

Ce s-a întâmplat în Municipiul Constanța?

Între 2012 – 2021, populația, în același segment, 20 – 35 ani, a scăzut de la 81349 persoane (2012), la 55166 persoane (2021), conform graficului următor:

Strategia de dezvoltare a județului Constanța
Municipiul Constanța. Evoluție populație, segmentul 20-35 ani – 2012 – 2021 / Sursa: INS, Prelucrări proprii

Mai exact, în 2021, în segmentul 20-35 ani, în Municipiul Constanța, numărul tinerilor a scăzut cu 26183 persoane sau cu 32% față de 2012

Dar veștile proaste nu se opresc aici, căci exodul va continua. Tinerii, mai ales cei cu o pregătire școlară bună nu doresc să trăiască în Constanța, atât din lipsa oportunităților profesionale, dar și a faptului că acest oraș aduce din ce în ce mai mult cu o oază de indiferență, o urbe în care insalubrul a luat locul dezvoltării și bunului gust.

Domeniile în care activează ce mai mulți locuitori ai Municipiului Constanței

Conform Metroverse, un proiect al Universității Harvard, cel mai important sector economic din Constanța este reprezentat de industria comerțului și transporturilor, sector ce atrage 34% din angajații din oraș, mai exact angajații din port, retail (mall-uri și magazine stradale) și cei din turism. Peste 9% activează în servicii administrative și servicii profesionale. Domeniul tehnic sau științific angajează aproximativ 0%!

În continuare, harta de mai jos descrie domeniile în care activează constănțenii

In ce domenii activează constanțeni
Domeniile în care activează constănâenii / Sursa Metroverse

Ce ne spun aceste cifre? Simplu, faptul că piața muncii în Constanța este complet dezechilibrată, având un caracter pro ciclic înalt. Lipsa locurilor de muncă din domenii high tech ne gonește la propriu tinerii din oraș, lucru ciudat, mai ales că suntem centru universitar.

Dar așa cum spuneam, lipsa unui plan, a unei strategii de dezvoltare vizionare, a dus la un exod al tinerilor. Dacă analizăm fiecare segment din intervalul 20 – 35 de ani, observăm că fiecare dintre acestea a înregistrat scăderi. Nu doar cei de 25 de ani pleacă din Constanța, ci și cei de 28, 30 sau 35 de ani.

Am analizat și procentul de angajați din alte orașe port, angajați în domeniul comerțului și transporturilor. Cifrele sunt complet diferite față de cele ale Constanței:

• Marsilia (Franța) = 23%
• Genova (Italia) = 22%
• Hamburg (Germania) = 20%. Cei mai mulți angajați în Hamburg activează în domenii științifice sau tehnice, mai exact 34%.
• Barcelona (Spania) = 24%
• Anvers (Belgia)= 28% (în domenii științifice sau tehnice activează 21%)

Menționez în continuare orașe port care atrag angajați de pe piața muncii, în procente asemănătoare sau mai ridicate decât Constanța:

• Vladivostok (Rusia) = 51%
• Galați (România) = 39%
• Varna (Bulgaria) = 36%
• Salonic (Grecia) = 33%
• Istanbul (Turcia) = 32% (34% activează în industrii manufacturiere => piața muncii nu este dezechilibrată)

Spre ce ne propunem să ne îndreptăm? Spre Anvers, Marsilia, Hamburg, Genova, Barcelona sau spre Vladivostok ori Varna?

Constanța are nevoie urgentă de un plan de dezvoltare pentru următorii 10-15 ani. Constanța are nevoie, în primul rând, de o viziune. Constanța are nevoie ca oameni competenți să pună lucrurile în mișcare. Investitorii, companiile mari, nu vor veni aici pentru că există plajă sau hoteluri în Mamaia. Nu, investitorii vor ocoli în continuare Constanța în lipsa implicării autorităților locale iar orașul va continua să se depopuleze.

Îți recomandăm:

Constanța nu poate concura cu zona București – Ilfov, însă cu siguranță ar putea fi aplicat aici modelul autorităților din Oradea sau Cluj

Acesta nu e un garaj, ci o comoară locală. Bine ați venit la Constanța noastră, o epavă tristă și uitată 9 luni pe an!

Constanța, orașul „botoxat”, plin de fițe și fumuri. Satul cu ieșire la mare și cele 7 minuni ale sale

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Project-E și pe Google News

Claudiu Vuță
Claudiu Vuță
Claudiu Vuță este analist economic, vicepresedinte al AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România). Alumni al programului de excelență "Politici economice și ale pieței muncii" din cadrul Konrad Adenauer Stiftung, Claudiu publică articole economice pe teme globale, dar și locale, prezentând analize de profil în presa scrisă și emisiuni TV. Pentru activitatea jurnalistică din domeniul economic i-a fost decernat în anul 2020, premiul CFA Society Romania Media Award.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate