Meteo-sensibilitatea și reziliența din PNRR. Efectele secetei asupra PIB

Agricultura României are, în ani normali, cam 4-5% contribuție la formarea PIB. Dacă anul agricol este prost, avem o scădere către 2-3%. Dacă este bun, putem ajunge către 6%. Fără industria prelucrătoare.

Reziliența se referă la amplitudinea prăbușirii economice (mereu mai mare la noi ca la vecini) și la durata recuperării după criză (mereu mai îndelungată la noi ca la vecini). Dacă avem neșansa să prindem un an agricol prost în criză e nasol. Și în recuperare, la fel. Menționez asta pentru că pare că nu s-a înțeles asta la elaborarea variantei “liftate” a PNRR.

Seceta e principala cauză pentru care avem ani foarte slabi în agricultură și, de aici, meteo-sensibilitatea PIB. Reziliența României se îmbunătățește clar dacă ameliorăm semnificativ această problemă. Varianta Ghinea a PNRR a făcut un lucru complet de neînțeles: a scos banii de la reabilitarea sistemului național de irigații prevăzuți în varianta anterioară de plan și i-a mutat pe alte lucruri care nu au nicio legătură cu reziliența. În 2012 am avut secetă. În 2015 am avut secetă. Priviți graficul PIB și vedeți cum s-a prăbușit acesta, readucându-ne la nivelul crizei din 2019-2010. A prelungit recuperarea. Care s-a întâmplat abia după ce am avut 3 ani agricoli buni: 2016-2019.

Efectul secetei asupra PIB

E plin de tichii de mărgăritar în varianta nouă a PNRR. Cea mai flagrantă e cea cu metrou la Cluj-Napoca, fără studiu de impact, fără calcule economice. Nu e rentabil, spun mulți pe calcule de trafic, un metrou până la Otopeni, darămite într-un oraș mediu spre mic. Cu siguranță, volatilitatea PIB nu va fi mai mică din așa ceva. Din ameliorarea canalelor și sistemelor de irigații, din Sud și din Moldova mai ales, putea fi. Un fel de autostrăzi pentru agricultură. Cu atât mai mult cu cât PNRR trebuie să fie cu precădere despre zone mult mai puțin dezvoltate, de exemplu, zona rurală. Și despre asta este reziliența.
Îndrăznești să crezi asta?

Cristian Păun
Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale. Lucrările sale academice sunt axate pe tema gestionării riscurilor, a efectului de contagiune internațională a crizei, a problemelor bancare și de politică monetară. Este director executiv al Societății Române de Economie din 2009 și Prodecan al Facultății de Afaceri și Economie Internațională din 2016 (responsabil cu activitățile de cercetare). Astăzi este președintele Fondului românesc pentru garanții și împrumuturi pentru IMM-uri, din ianuarie 2020.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate