A crescut cumva speranța de viață astfel încât să fie justificată, ridicarea vârstei de pensionare?

Că sistemul public de pensii este cea mai de succes schemă Ponzi din istorie, adică o mega păcăleală livrată de socialiști, se știe. Că în prezent nu îmi dau seama cum mi-ar putea plăti statul pensia viitoare, am mai spus.

Există două tipuri de abordări într-o asemenea problemă

Una e pur contabilă:
„Hai să vedem de unde tăiem sau ce taxe să creștem ca să acoperim gaura!”

Nu îți trebuie studii prea înalte ca să abordezi în așa fel chestiunea. Este o viziune pe termen scurt care, din păcate s-a strecurat în PNRR.

A doua este economică: 
„Hai să vedem cum putem schimba sistemul astfel încât să funcționeze sustenabil!”.

Abordarea economică presupune să te uiți la costurile de oportunitate ale soluțiilor, să vezi consecințele pe termen lung, să ai o viziune constructivă. Îți trebuie o bună educație ca să gândești așa.

Din păcate, din subteranele administrației publice tot se avansează „rezolvarea” contabilă a problemei pensiilor. Se vorbește iar despre creșterea vârstei de pensionare. Bine, nu se spune asta pe șleau, dar se subliniază importanța „corelării între speranța de viață și vârsta de pensionare”.

Limba de lemn nu poate ascunde însă intențiile păpușarilor care vor creșterea vârstei de pensionare. Dar, apropo, a crescut cumva speranța de viață astfel încât să fie justificată, în mod corelativ, ridicarea vârstei de pensionare? Sociologul Vasile Ghețău a arătat că nu, speranța de viață a stagnat sau chiar a regresat în ultimul deceniu (trist). Deci, totul este o cacealma, cuvinte prețioase rostite doct, poate-poate dau pe spate audiența analfabetă economic.

Îți recomandăm:

Creșterea vârstei de pensionare, o palmă dată peste obrazul românilor

Nu știu cum acestor birocrați nu le este rușine să tot propună soluția contabilă a austerității
După ce au rupt finanțele publice prin pensii speciale + reducerea ridicolă a vârstei de pensionare în armată, poliție, pompieri, magistrați etc., vin acum cu nesimțire să ceară majorității societății să se sacrifice, muncind mai mult.

Eu cred că ar trebui să gândim economic problema, inclusiv din perspectiva economiei politice. Bunăoară, să realizăm că, așa cum tocmai am spus, soluțiile adevărate nu pot veni de la privilegiații sistemului, adică tocmai de la cei care l-au pus pe butuci. Hai să gândim pe termen lung și în mod principial.

Dacă avem o inechitate uluitoare în sistem, atunci hai să tăiem inechitățile; de ce să muncească profesorul până la 70 de ani, polițistul sau magistratul care acum se pensionează la 45 de ani (știu pe cineva care a ieșit la 40) nu pot munci până la 65?

Hai să consolidăm pilonul II de pensii, adică pensia bazată pe acumulare, singura pensie autentică.

Hai să gândim în profunzime, să abordăm problema într-o manieră închegată, să stimulăm natalitatea care acum este sub nivelul mării, să creștem economia pentru a genera noi locuri de muncă, să facem România un magnet pentru capital și pentru cei dornici să muncească.

Dacă noi mărim vârsta de pensionare, oare credem că îi încurajăm pe tineri să rămână aici?

Îți recomandăm:

Cât de sustenabil este sistemul public de pensii?

Bilanț 2020: Pilonul II i-a îmbogățit pe români cu 900 milioane EUR în anul pandemiei

Pilonul II de pensii private vs. depozitul bancar. Un calcul după aproape 13 ani și răspunsul la întrebarea „Dar comisionul, cât e comisionul?!”

România are nevoie de o presă liberă. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii folosind PayPal
Bogdan Glăvan
Bogdan Glăvan
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie, Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane (București). A publicat mai multe articole în American Journal of Economics and Sociology, Quarterly Journal of Austrian Economics, Independent Review, Betriebswirtschaftliche Forschung und Praxis și a îndeplinit rolul de referent pentru publicații științifice prestigioase, printre care British Journal of Sociology. De asemenea, a publicat în 2009 cartea "Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală" şi este coautor al volumului "Capitalismul. Logica libertății", Editura Humanitas, 2013. In 2018 a publicat "Liberalismul care îmi place" la Editura Anacronic.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate