Dumitru Solomon povestește într-o micro schiță cum, pe la sfârșitul anilor ’70, un regizor, un compozitor si un inginer de sunet au cerut unui textier elaborarea unor versuri pentru o piesă muzicală care să fie inclusa într-un film.
Textierul, om cu experiența câtorva festivaluri de muzica ușoară la malul mării, își umezește buzele cu vârful limbii și citește emoționat :
Ești frumoasa ca un soare,
Ești frumoasa ca o mare,
Mai frumoasa ca oricând,
În privire și în gând,
Te iubesc,
Te iubesc,
Frumoasa mea,
Iubita mea,
Dragostea mea.
Urmează un minut și jumătate de liniște.
– Merge, vorbește compozitorul. E clar, scurt, la obiect.
– Pentru un film pe ecran lat, aș fi vrut ceva mai mult, mormăie plictisit regizorul.
Inginerul de sunet bate nervos cu degetele in masa într-un ritm foarte viu:
– Și eu aș fi preferat ceva mai mult. Și mai original.
– Mai adăugam niște “la, la, la” in completare! descoperă soluția compozitorul.
Regizorul se face roșu-vânăt, ca întotdeauna când nu e înțeles de contemporani:
– Nu m-am referit la lungime!
– Cum ar trebui să fie? Întreabă, cu creionul în mână, textierul.
– Bun.
Regizorul se ridică decis, urmat de toți ceilalți factori artistici.
– Mâine trebuie să am textul, că încep înregistrarea muzicii.
A doua zi, textierul dădu lectura, cu o voce sigură, următorului text:
Ești frumoasă ca un soare,
Ești frumoasă ca o mare,
Mai frumoasa ca oricând,
În privire și în gând,
Te iubesc,
Te iubesc,
Frumoasa mea,
Iubita mea,
Dragostea mea,
Te cant în cântec și în grai,
Frumoasa zi de unu mai.
Cei trei îl privesc năuciți. Dar nici unul nu are vreo obiecție.
Din motive tehnice (îmbolnăvirea inginerului de sunet), cântecul care evidențiază importanța zilei muncii n-a mai intrat în film. În schimb, a fost premiat la un festival de muzică ușoară.
Iar ceea ce nu trebuie să uităm niciodată este că 1 mai a fost decretata Ziua Internațională a Muncii de Congresul Internaționalei Socialiste din 1889, în memoria grevei din orașul american Chicago, de la 1 mai 1886.
Din păcate, sindicatele americane s-au dezis de 1 mai și sărbătoresc Labor Day în prima zi de luni din septembrie.
Hitler nu și-a permis însă să desconsidere sărbătoarea și a militat pe 1 mai 1933 – în fața membrilor Partidului Muncitoresc National-Socialist German – că neînțelegerile și certurile întruchipate de lupta de clasă să se transforme într-un simbol al unității și înălțării națiunii germane.
Întorcandu-ne la frumusețea feminina a zilei de 1 mai, reliefată de versurile din micro schița lui Dumitru Solomon, există, cu siguranță, o legătură între 1 mai și 8 martie.
Aceasta poate fi identificată tot cu ajutorul Internaționalei Socialiste, pentru că 8 martie a fost aleasă Ziua Internațională a Femeii la Conferința Femeilor Socialiste de la Copenhaga din 1910, care s-a constituit într-un preambul la întrunirea Internaționalei din acel an.
Socialista Luise Zietz și comunista Clara Zetkin, ambele germane, au propus sărbătorirea zilei de 8 martie iîn memoria țesătoarelor newyorkeze care au protestat în 1857 față de valorile tradiționale și religioase ale celei mai capitaliste țări din lume.
Dar, americanii, firește, că nu celebrează nici Ziua Internațională a Femeii, ci Mother’s Day. Mamele au fost sărbătorite pentru prima oara în Statele Unite pe 10 mai 1908, atunci când în România se celebra Ziua Regalității.
