Criptomonedele sunt echivalentul unui joc de ruletă

Citesc un text despre criptomonede, care aplaudă relaxarea BNR față de acestea și critică băncile pentru că sunt în continuare reticente în a opera asemenea active, fie și în contul clienților.

Personal, privesc cu mare neîncredere aceste active, care nu au NIMIC în spate și nu le-aș numi deloc monede. Sigur, pe jocul cererii și ofertei ele pot rezista și pot în continuare să aibă un trend ascendent pe piață. Doar că:

1. Nu are să mă convingă nimic că un activ care se mișca într-o marja de valoare de +/- 20% în mai puțin de o lună merită mai multă încredere decât jocul la ruletă.

2. Aceste active sunt preferate în special din 3 motive:

(i) anticipare a creșterii cursului de schimb;

(ii) evaziune fiscală;

(iii) circulația banilor negri, inclusiv din trafic de droguri sau finanțarea terorismului.

Niciunul dintre aceste motive nu poate dura la nesfârșit. Mai devreme sau mai târziu, statele vor găsi mijloace sa fiscalizeze câștigurile din criptoactive și să limiteze rolul lor în finanțarea activităților criminale. Atunci va scădea și cererea, iar direcția cursului va fi inversă celei de azi. Iar legea lui Murphy este destul de explicita: “când cade, se prăbușește”.

Putem compara criptoactivele cu monedele? Nu. Este adevărat că desprinderea monedelor de un activ real (care a fost aurul, pana in 1971) le poate pune în discuție valoarea “intrinsecă”. Doar că banii au in spate state și economiile acestora, cei care creează monedă au o răspundere publică, iar emisiunea monetară, chiar dacă pare excesivă la un moment dat, ea este justificata de considerente solide, în termenii evitării repetării unor crize ca cea din 1929-1933. Când am bani, știu exact câte produse sau servicii pot cumpăra și acum, și peste 5 ani. Cu cripto nu am deloc convingerea ca se va întâmpla la fel, in 5 ani de aici înainte. Ca in basmul cu hainele cele noi ale împăratului ele pot să se prăbușească în clipa în care un copil va striga că împăratul e gol.

Dar cu acțiunile? Nici asta. Valoarea acțiunilor este dată de capacitatea emitentului de a face profit și a distribui dividende. Imediat sau în perspectivă. Exista desigur un risc și aici. Unele acțiuni pot fi supraevaluate, dar în final valoarea lor se aliniază la o performanță palpabilă: distribuirea de dividende. Este adevărat ca și prețul acțiunilor are o componentă a așteptării privind prețul viitor. Dar nici asta nu se naște din cerul albastru, ci tot din așteptarea de a obține dividende. Ce dividende oferă un criptoactiv? Cine le distribuie? Cine sunt acționarii si din ce anume obțin profit? Valoarea criptoactivelor nu are nimic în spate. În afară de niște biți într-un computer. Si de mirajul ca te poți îmbogăți din nimic.

Mai e ceva: înflorirea cripto a venit pe fond de dobânzi negative și abundență de bani; aceasta este o situație fara precedent, care durează deja de peste 12 ani, dar cu siguranță se va încheia; va veni ziua în care dobânzile să înceapă să crească ușor-ușor, băncile centrale să reducă emisiunea monetara – adică, să revenim la normal. Dar asta va afecta și atractivitatea altor plasamente. Al căror preț să stagneze, apoi să scadă.

Nu este exclus ca ceea ce zic aici să nu se întâmple prea curând. Nu spun ca Bitcoin nu ar putea urca și la 100.000 si la 200.000 de dolari. Dar spun ca nu are cum sa rămână acolo pe termen nedefinit.

Sunt oameni care joacă la loto, la ruletă sau alte jocuri de noroc. Unii, foarte puțini, câștigă. Dacă cei care pierd o fac după ce joacă tot ce au, asta este foarte rău. Așa că, pentru amatorii de senzații tari: băgați cați bani vreți în criptoactive; unii ați putea câștiga, o vreme. Dar nu jucați decât sumele pe care știți că le puteți pierde, fără a va afecta viața prea tare.

Opinia prezentă îi aparține autorului și nu reprezintă poziția Băncii Naționale.

Eugen Rădulescu
Eugen Rădulescu
Eugen Rădulescu activează în BNR începând cu 1990, în diverse funcții (director, director general, consilier senior al guvernatorului) cu responsabilități variind de la politici monetare și valutare la audit intern. În prezent, este director al Departamentului Stabilitate Financiară. Studiile sale didactice includ un doctorat în finanțe la Universitatea de Studii Economice din București. Opiniile prezentate pe Project-E îi aparțin autorului și nu reprezintă poziția Băncii Naționale.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate