Birocraţie? Lipsă de profesionalism? Interese clientelare? 97% dintre proiectele de infrastructură mare din România întârzie din cauza relației deficitare cu autoritățile

În 98% dintre cazuri, succesul unui proiect ține de gândirea și implementarea unor structuri eficiente de gestionare, înainte de începere. Printre alte cauze care duc la eșec, în 95% dintre situații – sunt amenzile aplicate de autoritățile de reglementare. În România, Oradea este orașul cu cea mai mare rată de atragere a fondurilor europene: 200%, în perioada 2014 – 2023, față de media națională de 38,9%. Topul orașelor inteligente, care pot fi considerate repere, la nivel global: Seoul, Barcelona, Milano, Dubai și Copenhaga. Acestea ar fi principalele concluzii ale unui studiu efectuat recent de Horváth & Partners. Care să fie cauzele acestor blocaje? Să fie vorba de birocrație? Sau de lipsă de profesionalism şi expertiză? Sau, de ce nu, de diferite interese particulare clientelare? Sau poate puţin din toate acestea?

Detaliind puţin, analiza relevă faptul că 97% dintre proiectele de infrastructură mare, raportat atât la nivel global cât și la România, au avut întârzieri de implementare din cauza relației deficitare cu organismele de reglementare și a amenzilor rezultate din neînțelegerea regulamentelor. Alte motive care stau la baza înaintării greoaie sunt organizarea ineficientă a proceselor și competențelor interne, precum și viciile de colaborare cu contractorii. Dezvoltarea strategiilor locale în principalele centre urbane ale țării trenează, iar acest fapt generează lipsa de coerență a proiectelor.

Fără o îmbunătățire a implementării proiectelor de infrastructură, municipiile din România vor rămâne departe de a atinge statutul de orașe inteligente care, potrivit Comisiei Europene, reprezintă o comunitate în care serviciile și rețelele tradiționale sunt eficientizate prin folosirea tehnologiilor de telecomunicații şi digitale în sprijinul cetățenilor şi economiei.

În prezent, aproximativ 20 de orașe importante din România au demarat inițiative de dezvoltare inteligentă aliniate nevoilor economiei și locuitorilor săi, dintre care minimum 10 au fost începute în 2020. Printre acestea, în 2020 s-au distins ca exemple de gândire strategică: Alba Iulia, cu 106 proiecte, Cluj-Napoca, cu 54, Timișoara cu 26 și Oradea, care numără 17 proiecte. Oradea s-a remarcat prin rata mare de atragere a fondurilor europene, care s-a ridicat la 200%, în comparație cu media națională care se situează la 38,9%. Astfel, în perioada 2014-202, Oradea va absorbi 255,5 milioane euro, care sunt alocate în domeniile: mobilitate inteligentă, mod de viață inteligent, guvernanță inteligentă, mediu înconjurător inteligent și economie inteligentă.

Studiul Horváth & Partners a inclus și 50 de orașe inteligente și proiecte mari destinate să devină orașe inteligente la nivel global, dintre care cinci reprezintă repere de reușită în ceea ce privește practicile aplicate și implementarea strategiilor: Seoul, Barcelona, Milano, Dubai și Copenhaga. Conform analizei, principalele trei caracteristici care stau la baza reușitei unui proiect de oraș inteligent sunt: (1) în 98% dintre cazuri, definirea și implementarea unor structuri eficiente de gestionare a proiectului, înainte de începerea acestuia; (2) 97% dintre proiecte au beneficiat de implicarea activiștilor de mediu și a comunităților locale, înaintea demarării, nu la finalul proiectului; (3) în 92% dintre inițiative, păstrarea unei relații bune cu contractorii a fost factorul de succes.

Din perspectivă opusă, cauzele majore care duc la eșecul unor proiecte mari de infrastructură sunt: (1) întârzieri cauzate de o autoritate de reglementare – 97%; (2) amenzi aplicate de o autoritate de reglementare – 95%; (3) un model operațional ineficient și o relație deficitară cu contractorii – 90%.

“În afară de inițiativele de succes pe care le-am analizat, putem trage concluzii importante și din aspectele care au generat proiecte ineficiente. Printre acestea am remarcat lipsa înțelegerii corecte a așteptării organismelor de reglementare și comunicarea defectuoasă cu acestea, precum și interpretarea eronată a cadrului de reglementare. Anii următori sunt definitorii pentru evoluția economică și socială a României. Având în vedere volumul semnificativ al fondurilor disponibile, succesul dezvoltării țării noastre este, mai mult ca niciodată, legat de eficiența structurilor pe care le definim pentru a gestiona proiectele importante și gradul în care reușim să absorbim banii primiți din partea Uniunii Europene. Integrarea sistemelor inteligente în strategia de dezvoltare urbană este o prioritate, iar investițiile în orașele inteligente trebuie sprijinite prin valorificarea sinergiei dintre fondurile publice existente, cele europene, naționale și regionale”, a declarat Vlad Gheorghe, reprezentant Horváth & Partners.

În exercițiul bugetar viitor, aferent perioadei 2021 – 2027, România va beneficia de peste 80 miliarde euro. Potrivit reprezentanților Horváth & Partners, țara noastră va trebui să-și mărească de 3 – 4 ori capacitatea de absorbție, pentru a le putea utiliza în proporție de 100%. O parte importantă a acestor fonduri, cele pentru reconstrucție și dezvoltare, sunt însă condiționate de absorbția fondurilor până în 2026.

Norel Moise
Norel Moise
Norel Moise este absolvent al Facultății de Economie din cadrul ASE București (completat cu master), a urmat cursurile Facultății de Drept si apoi un masterat în Drept Comunitar și Studii Europene, în cadrul Universității București. A predat mulți ani atât la nivel preuniversitar cât și la nivel universitar: studenții săi spun în folclorul de cămin că e omul care le-a predat *economia la nivel de stradă*. Norel Moise activează de peste 25 de ani în domeniul presei economice. A debutat ca editor în cadrul săptămânalului economic Top Business, ajungând rapid secretar general de redacție, redactor șef adjunct și redactor șef (la numai 27 de ani). Numeroase articole ale sale au văzut lumina tiparului în New York Magazine și Chicago Tribune. A activat și la Curentul. După numai doi ani a decis să schimbe peisajul, trecând într-un trust independent în care putea să-și facă meseria de jurnalist – FinMedia. A dezvoltat aici proiecte cum ar fi Bancheri de Top, Asiguratori de Top si multe altele. Din 2011, a preluat conducerea brandului etalon al trustului - revista Piața Financiară, punându-și o serioasă amprentă pe dezvoltarea celei mai vechi reviste lunare dedicate sferei financiar-bancare. Dezvoltarea sa ca jurnalist poartă patina a trei nume mari: Constantin Dumitru, Adrian Vasilescu și Ilie Șerbănescu. A moderat, în tara și străinătate, numeroase paneluri în cadrul unor evenimente de marcă, a participat la sute de conferințe, ca simplu lector dar și ca guest speaker. Niciodată nu a rupt legătura cu mediul universitar și cel preuniversitar. A pregătit zeci de jurnaliști care activează în presă sau diferite departamente de PR sau analiză din instituții financiare.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate