Agenția de rating Standard&Poor’s (S&P) a luat o decizia păstrării rating-ului României, la BBB-, ultimul nivel recomandat investițiilor, însă perspectiva a fost îmbucătățită de la negativă la stabilă.
S&P se așteaptă la o creștere economică de peste 5%, în 2021,, după ce în 2020 economia României a înregistrat o scădere moderată, de doar -3,9%. Agenția de rating constată că economia României are un istoric slab în ceea ce privește atragerea de fonduri europene, însă creșterea gradului de absorbție la 50% ar putea reprezenta un stimulent important pentru România.
S&P indică faptul că rezultatele economice pe care România le va înregistra în 2021 sunt strâns legate de ritmul în care va decurge vaccinarea, atât pe plan intern, dar și extern. Schimburile comerciale ale României depășesc 70% în relația cu Uniunea Europeană, modul în care evoluează economia României fiind influențat de evoluțiile economice din UE.
Agenția de rating reamintește că Guvernul este condus de o coaliție, iar guvernul condus de PNL a făcut pași decisivi pentru a controla traiectoria cheltuielilor, care suferise de la alegerile anterioare, decizia de înghețare a salariilor și bonusurilor în sectorul public va duce la economii de 2% din PIB.
În ceea ce privește tensiunile politice, în pofida demiterii ministrului sănătății, numit de către USR/PLUS, S&P se așteaptă ca actuala coaliție să reformele asumate atât în 2021, dar și 1022, înainte ca politica să se adapteze treptat la perioada alegerilor din 2024. Cu toate acestea, S&P anticipează că peisajul politic complex va rămâne un factor care ar putea testa capacitatea coaliției formată din PNL, USR/PLUS și UDMR, de a găsi un acord cu privire la reforme mai complexe, de exemplu, reforma Codului fiscal.
Având în vedere cheltuielile cu salariile și pensiile care reprezintă 90% din veniturile fiscale, S&P reamintește că structura bugetară a României este rigidă. Agenția anticipează că deficitul bugetar va fi de 7% din PIB în 2021. De asemenea, se va reduce constant la 3% până în 2024, pe fondul revenirii creșterii economice.
S&P abordează și scenariul în care ar putea să crească ratingul de țară al României:
„Am putea creste ratingurile dacă reformele ar consolida politicile instituționale ale României, oferindu-i un cadru fiscal mai robust și limitând potențialul unei inversări costisitoare a politicilor. În afară de a face fiscalitatea României mai previzibilă, aceste reforme ar revitaliza probabil interesul investitorilor străini în economia reală a României și ar aduce astfel poziția externă a tarii într-o postură mai puțin fragilă.”
De ce trebuie să fim interesați de rating
Atât Moody’s, S&P, cât și Fitch au inclus România în categoria țărilor din categoria “Lower Medium grade”, deasupra nivelului speculativ (junk), nerecomandat investițiilor. Moody’s a acordat României ratingul Baa3, iar S&P și Fitch au poziționat țara noastră în categoria BBB-. Diminuarea ratingului de țară ar majora semnificativ costurile de finanțare.
Modificarea perspectivei, de către S&P, din negativă în stabilă oferă posibilitatea finanțării României la dobânzi mai mici și deschide calea îmbunătățirii rating-ului de țară.
În tabelul de mai jos este scos în evidență cu galben nivelul actual al rating-ului României
Este important de menționat că economia României este extrem de sensibilă la fluctuațiile externe, iar intrarea în recesiune, instabilitatea politică ori politicile economice amatoristice pot trimite România în categoria țărilor în care investițiile sunt nerecomandate.
Privind partea pozitivă a lucrurilor, guvernul actual primește o notă de trecere, dar nu și un cec în alb din partea S&P.
