Citesc frecvent despre sondajul Eurostat 2020, din care rezultă că doar 6,2% din români citesc și că suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește achiziția cărților.
În teorie, concluzia este destul de simplă, procentele vorbesc de la sine, iar noi suntem un popor de inculți.
Pe considerentul acesta, într-o țară în care la școală este încurajată lectura obligatorie, ar trebui să fim un popor de intelectuali, însă realitatea arată cu totul și cu totul altceva: Analfabetismul funcțional afectează 42% din populație, cifră cu adevărat dramatică. Avem și cele mai puține librării, în medie două la 100.000 locuitori, pe când Germania, de exemplu, de cinci ori mai multe iar în bibliotecile publice, pe cărți se depune praful.
Nici sistemul de învățământ din România nu este unul eficient. Metodele învechite care încurajează învățatul mecanic, nu dezvoltă gândirea critică, imaginația, vocabularul și nici pasiunea pentru lectură, sistemul educațional bazându-se pe ideea „de a reține” și nu „de a înțelege și a crea”, iar clasicii literaturii române cuprinși în programa școlară sunt catalogați demodați, nu mai stârnesc interes pentru lectură.
În contrapartidă, consumul de internet a urcat vertiginos. Odată cu apariția lui și a telefoanelor mobile, mintea copiilor s-a calibrat pentru o lume virtuală. Putem considera că o parte din vină o au și părinții, deoarece constatăm o absență tot mai profundă a lor din viața copiilor, în timp ce dezvoltarea tehnologiei a atras după sine și dezvoltarea de activități la care copiii au acces. Au la dispoziție o gamă întreagă de jocuri și de modalități distractive de a-și petrece timpul liber, substituind astfel implicarea și îndrumarea părinților.
Mai depinde și ce citești. Nu întotdeauna ce îți pică în mână îți aduce vreun folos. Ideal este să citim ceea ce ne formează sau ne aduce un exemplu bun și să încetăm să mai practicăm snobismul cultural. Cei care mai citesc aleg un titlu sau altul din bloguri sau din magazinele online, la recomandarea prietenilor și foarte puțini cer sfatul unui librar, rezultând de aici o preocupare superficială pentru citit.
Ce vreau să subliniez este faptul că într-adevăr, avem o acută lipsă de interes pentru cultură și citit, dar fenomenul îl putem stopa doar astfel: citiți cărți. De calitate.
Cititul oferă cunoștințe noi, dezvoltă creierul, extinde nivelul de creativitate, dezvoltă abilitățile de gândire critică și perfecționează comunicarea, vocabularul și scrisul.
Compar cititul cărților cu instalarea de aplicații noi în telefon sau pe PC. Cu cât ai mai multe aplicații bune, cu atât ai un dispozitiv mai performant. Cu cât ai mai multe cărți citite, cu atât creierul se dezvoltă mai mult.
De ce se citește atât de puțin?
Lipsa de timp cred că este scuza pe care o auzim cel mai des din gura celor care nu pun mâna pe carte. Culmea e că nu aveam timp de citit, dar avem timp pentru televizor, prin urmare, motivul real este că nu vrem să ne petrecem timpul liber citind.
Lipsa banilor. Costul cărților, mai ales ale celor moderne, este destul de ridicat, însă și smartphone-ul, abonamentele TV sau smart TV-urile costă destul de mult. Putem apela la biblioteci publice, împrumuturile de cărți în cercurile de cititori sau e-book-urile.
Oboseala. Păi mai întâi să reducem timpul petrecut cu ochii în ecranul telefonului, zic.
Realitatea este că nu există motive solide pentru care să nu mai citim. Sunt doar scuze. Dar cum să încurajăm cititul? Pe lângă eforturile făcute de profesori și școli, în ceea ce privește dragostea pentru lectură, cele mai bune îndrumări, tot de la părinți le putem primi, aceștia putând insufla pentru copii, pasiunea pentru cărți.
De asemenea, există și o tentativă de încurajare a lecturatului prin lege. Inițiativa aparține deputatului Sebastian Burduja, care a realizat un proiect de lege privind instituirea Zilei Naționale a Lecturii în data de 15 Februarie, în fiecare an. Obiectivul îl reprezintă încurajarea lecturii şi recuperarea decalajului față de media Uniunii Europene. Data nu este aleasă întâmplător: pe 15 februarie s-au născut doi dintre cei mai mari cărturari ai noștri, ctitori ai școlii şi culturii românești: Titu Maiorescu și Spiru Haret. Se dorește ca aceasăa zi să fie susținută și de autoritățile locale și centrale, societăți civile și tuturor celor care le pasă de încurajarea lecturii, mai ales în rândul elevilor și tinerilor.
Iar ca să închei: conform tot Eurostat, suntem pe primele locuri la consumul de bere. Cheers to that!
