adplus-dvertising

Mass media, fabrică de halucinații și de extremism

Mașinăria media (de la televiziune la rețele sociale) este un dispozitiv de produs halucinații colective. Aceste halucinații, repetate zi de zi, seara de seară, până la refuz și până la abuz, ajung să fie luate drept realități de sutele de mii de oameni deveniți dependenți de mistificare. Rostul acestei mașinării este să distrugă ireversibil în mintea oamenilor orice capacitate de a discerne între realitate și halucinație.

Dar procesul producerii de halucinații nu este unul pașnic: el se desfășoară violent și produce violență. Violență emoțională, violență verbală care, iată, devine încet dar sigur, violență fizică. Din nimicul unor existențe oarecare, media fabrică monștri zgomotoși, vehicule ale urii de ceilalți și ale urii de sine. Acești monștri, pompați artificial cu notorietate, dar lipsiți de orice alte calități decât acelea ale supraexpunerii până la obscenitate, au devenit falși lideri de opinie. Misiunea lor nu este de a lupta pentru drepturi sau libertăți, nu este de a apăra pe cineva de abuzuri sau ilegalități, ci, foarte precis, de a agresa tot ce poate fi agresat: semeni, idei, comunicare, relații umane, bun-simț, decența etc. De a viola zi de zi, în prime time, mințile lipsite de apărare ale unor adulatori pasiv-agresivi, deveniți rezervoare de ură și relee ale violenței.

Azi, o individă lipsită de orice calități altele decât pornografice (înțeleg prin acest cuvânt ceea ce vrea el să spună originar: supraexpunere fizică) s-a adresat cu aceste cuvinte, live, unui medic-secretar de stat: „Ești o incompetentă și o dobitoacă, fă nenorocito! Cum îți permiți tu să dai un ordin ilegal, neterminata lumii!”. După care s-a năpustit cu violență asupra funcționarilor din minister, sub privirile îngăduitoare ale unor jandarmi care aveau misiunea de a apăra telefonul videochatistei.

Cercurile mediatice careu au creat-o pe această individă și care o promovează transformând-o mistic din ce a fost în ce este (adică dintr-un nimic necunoscut într-un nimic supravizibil) încurajează zi de zi această violență, practicând-o deliberat într-un scenariu atent lucrat: figuri schimonosite filmate prost, interjecții și țipete, fraze fără sens, ochi ieșiți din orbite, imagini brutale, toate provocând acest efect halucinatoriu asupra unui public lobotomizat.

Cred că suntem foarte aproape de momentul în care halucinațiile colective vor provoca agresiuni directe și grave. Cred că fanatismul fabricat cu migală în fabricile mediatice care prelucrează cinic atenția oamenilor, cea mai importantă resursă de azi, este purtător al unui mare potențial distructiv. Care deja distruge vieți și destine, distruge civilitate și încredere, distruge instituții și autoritate.

Și nu, argumentul individual că „eu nu mă mai uit la știrile de la televizor de N ani” nu are nicio valoare. În timp ce noi ne inventăm tot felul de neprihăniri și ziduri de protecție personale, în jurul nostru continuă să se întâmple toate acestea. Oamenii continuă să halucineze, să adune ură și să se îndemne unii pe alții la violență, chiar la uciderea semenilor, așa cum se întâmplă pe grupurile închise ale partidului extremist ținut în brațe de oameni puternici și cu bani. Nu refuzul televiziunii e soluția, ci inventarea de noi forme de civism, de educație rațională, critică, de atitudini și acțiuni de boicot, de rezistență, de intervenție publică și de denunțare sistematică a industriei halucinării.
Orice formă de pasivitate și de tăcere este îngrășământ pentru extremism.

Ciprian Mihali
Ciprian Mihali
Ciprian Mihali (n. 1967) predă din 1992 filosofia contemporană la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. După o teză de doctorat în cotutelă la Cluj și Strasbourg, susținută în 2000 și consacrată hermeneuticii cotidianului, şi-a orientat cercetările către filosofia vieții și studiul puterii, dar şi spre teoriile spațiului public și spațiului locuit, la confluența gândirii filosofice cu cea arhitecturală. Autor a șase volume individuale sau împreună cu arhitectul Augustin Ioan, a publicat zeci de articole și a tradus peste douăzeci de lucrări din filosofia francofonă a ultimului secol. De altfel, anii 2000 au fost prin excelență anii cooperării academice internaționale în spațiul generos al Francofoniei. Între 2012 şi 2016 a fost ambasador al României în Senegal şi în alte șapte state din Africa de Vest, pentru ca din 2016 până în 2020 să lucreze la Bruxelles ca director pentru Europa de Vest al Agenției universitare a Francofoniei. Din septembrie 2020, îmbogățit cu toate aceste experiențe ale lumilor astfel descoperite şi trăite, s-a întors la catedră, regăsind, într-o actualitate românească tumultuoasă, bucuria nesfârșită a gândirii critice şi a dialogului public, în compania studenților și a cărților de filosofie.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate