(R)Evoluția ESG. În ultima perioadă pe piața de capital din România a început să se discute tot mai intens despre factorii ESG, rapoarte de sustenabilitate și investiții verzi. Această tendința majoră de pe plan internațional și-a făcut în mod cert intrarea în forță și la noi, iar întrebarea naturală este cum se pot adapta participanții de pe piața de capital din România.
ESG-ul este răspunsul comunității financiare și a marilor investitori la mișcarea globală care pune sustenabilitatea în prim plan, iar efectul urmărit este de optimizare a alocării capitalului și de finanțare cu prioritate a investițiilor sustenabile. Din punct de vedere economic, argumentația se bazează pe reducerea riscului portofoliilor de active deținute pe
termen lung. Astfel, de exemplu, investiția în acțiunile unei companii care identifică în mod
corect riscurile de mediu sau sociale prezente în activitatea sa și care le raportează și ia măsuri pentru ținerea acestora sub control, ar presupune un risc mai redus pe termen lung și, implicit, un randament teoretic mai ridicat în același orizont de timp.
Bineînțeles că există și detractori ai acestor principii. Argumentul principal este acela că
obligațiile de raportare ESG ale companiilor duc la creșterea costurilor și implicit la scăderea profiturilor, o contradicție cu obiectivul primordial al oricărei societăți comerciale, acela de a maximiza randamentul financiar al investiției.
Nu vom încerca să lămurim această dispută dar, ce este cert la început de an 2021 este că balanța înclină în mod clar înspre suporterii conceptului de investiții responsabile și, chiar mai mult de atât, legislația începe să facă pași semnificativi în aceeași direcție.
Dezvoltarea explozivă a segmentului finanțelor sustenabile fără o bază de reglementare clară a dus la apariția unui sistem foarte complex, o adevărată junglă pentru cei care fac primii pași în această direcție. Vorbim astfel despre o multitudine de standarde de raportare la nivel internațional, lipsa comparabilității între aceste standarde, tehnologie în stadiu incipient în ceea ce privește agregarea și procesarea acestui tip de informații dar și lipsa unui sistem de audit sau verificare a acurateței informațiilor.
În egală măsură, evaluarea companiilor pe baza raportării ESG este foarte diversă și poate duce la rezultate diferite în funcție de metodologiile și sistemele evaluatorilor. Răspunsul pe termen mediu și lung va veni fără doar și poate dinspre cadrul legislativ. În acest moment la nivel european există o serie de inițiative, care, odată finalizate, ar trebui să aducă mai multă claritate precum taxonomia investițiilor sustenabile, standardele pentru obligațiuni verzi și revizuirea directivei pentru raportările nonfinanciare. În egală măsură acest răspuns va fi probabil doar parțial, standardizarea ‘standardelor’ va fi foarte anevoioasă și nu va conduce niciodată la o convergență totală ținând cont de diversitatea sectorului financiar și amploarea pe care a luat-o acest segment.
Astfel, chiar și pe termen foarte lung, toți participanții, emitenți și investitori, vor trebui, de la un punct încolo cel puțin, să emită judecăți proprii de valoare și să evalueze ce este relevant și ce nu și care sunt obiectivele strategiei de sustenabilitate cele mai adecvate pentru stakeholderii proprii.
Cu siguranță principiile de bază nu se vor modifica: identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor de mediu și sociale într-un cadru foarte transparent. Companiile care vor îndeplini acest obiectiv au șanse bune să devină favoritele investitorilor, și, în egală măsură, investitorii care vor optimiza utilizarea acestor informații au șanse semnificative să maximizeze randamentele pe termen lung.
Deși această tranziție poate părea un pas spre necunoscut, este un pas care trebuie făcut.
În acest context, Bursa de Valori București a demarat în 2020 primul proiect ESG pentru piața românească, o colaborare cu Sustainalytics, unul dintre principalii furnizori globali de ratinguri și analize ESG. Scopul inițial este acela de a familiariza participanții din piața de capital locală cu principiile și metodologiile utilizate și avem speranța că acest lucru va ajuta la creșterea vizibilității și a competitivității ecosistemului financiar local pe termen lung.
Adrian Tănase este directorul general al Bursei de Valori București și în mandatul căruia BVB a fost promovată la statutul de Piață Emergentă Secundară de FTSE Russell. În ianuarie 2018, a fost numit director general. De asemenea, din 2018 este membru al Consiliului Depozitarului Central, iar din 2019 este președinte CA al CCP.RO Bucharest, societatea care va asigura serviciile de Contraparte Centrală pentru tranzacțiile pe piața de capital și pe piața de energie. Cu titlu de CFA, întreaga experiență a domnului Adrian Tănase este în industria financiară, acesta începându-și cariera în 1998, ca analist financiar.
Înainte de a se alătura Bursei de Valori București, Adrian Tănase a făcut parte din echipa
ING Group din România timp de 12 ani. S-a alăturat echipei ING în 2006, ca Equity Portfolio Manager pentru ING Insurance, mai târziu, în 2008, a fost numit Equity Portfolio Manager la ING Asset Management, iar după trei ani a fost promovat în funcția de CEO al ING Asset Management. În 2013 Adrian Tănase a fost numit director de investiții la NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private Pilon II de pe piața din România, până în 2018, când a intrat în echipa Bursei de Valori București.
Opinia a fost formulată de către autor în newsletter-ul AAFBR.
