Daca până acum preocupările legate de mediu, social și guvernanță (ESG- Environmental, Social, Governance) erau mai mult de tip “bottom-up”, pornind de la activiști și Asociații, acum abordarea acestor aspecte devine mai mult “top-down”, respectiv de la autorități la populație.
Un pas important în această direcție constituie „Acordul de la Paris” din decembrie 2015, când aproximativ 150 de țări au participat la negocieri pentru a ajunge la un acord privind schimbările climatice, global și obligatoriu din punct de vedere juridic. De atunci și până în prezent s-au făcut pași hotărâți de către Autorități naționale și internaționale pentru susținerea mediului.
Pe 27 noiembrie 2019, a fost publicat regulamentul UE 2019/2088 unde se consideră că promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale în procesul de luare a deciziilor privind investițiile sunt insuficient dezvoltate deoarece aceste informări încă nu fac obiectul unor cerințe armonizate. Întrucât omenirea se confruntă din ce în ce mai mult cu consecințele catastrofale și imprevizibile ale schimbărilor climatice, cu epuizarea resurselor și cu alte aspecte referitoare la durabilitate, sunt necesare acțiuni urgente pentru a mobiliza capitalul prin politici publice, inclusiv prin măsurarea si valorificarea riscului climatic in sectorul financiar si astfel canalizarea investițiilor către proiecte neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon. Prin urmare, participanții la piața financiară și consultanții financiari ar trebui să aibă obligația de a prezenta informații specifice cu privire la abordările lor în ceea ce privește integrarea riscurilor legate de durabilitate. Regulamentul se aplică începând cu 10 martie 2021.
Prin urmare, vor fi tot mai mulți administratori de fonduri care vor realiza strategic investiții pe bază de principii de mediu, social și de guvernanță.
In decembrie 2019 a fost publicat „Pactul verde european” (EN: European green deal) care implică o serie de măsuri de luat de către toate țările la nivel european pentru susținerea unei economii durabile și a eliminării emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050. Ulterior, în martie 2020 a fost publicată o “lege europeană a climei”.
Pentru combaterea schimbărilor climatice sunt necesare acțiuni în toate sectoarele economiei, inclusiv următoarele:
Sursa: Pactul verde European, prezentare proprie
Acesta este un plan european pe termen lung care implică o tranziție graduală sprijinită de fonduri europene în cazul celor mai afectați de necesitatea trecerii la economia “verde”.
Banca Centrala Europeana (BCE) a publicat pe 27 noiembrie 2020 ghidul final adresat băncilor pentru monitorizarea riscurilor legate de climă și de mediu. In aceeași zi, BCE a publicat un raport care arăta ca băncile au făcut unele progrese în perioada recentă în ceea ce privește sesizarea riscurilor legate de mediu, însă trebuie sa depună eforturi semnificative pentru a-și susține mai bine declarațiile de prezentare a informațiilor cantitative și calitative relevante pe aceasta temă. La începutul anului 2021, Banca Centrală Europeană (BCE) cere băncilor să efectueze autoevaluări cu privire la așteptările de supraveghere prezentate în ghid și să elaboreze planuri de acțiune în acest sens. In anul 2022, va efectua teste complete de reziliență referitoare la riscurile asociate schimbărilor climatice.
Una dintre primele măsuri la nivel bancar a fost luată de către Banca Europeana de Investiții, care a anunțat în noiembrie 2019 că nu va mai finanța proiecte de energie pe bază de combustibili fosili începând cu iarna anului 2021. Mai mult, va investi 1 trilion EUR până în anul 2030 în acțiuni climatice și investiții durabile pentru mediu.
Pentru a sprijini revenirea economică din criza Covid-19 și politicile pe termen lung, Uniunea Europeană are un buget alocat în valoare de 1.074 miliarde euro în cadrul programului Cadrul Financiar Multianual (EN: Multianual Financial Framework, MFF) pe perioada 2021-2027 și, pe lângă acesta, o sumă de 750 miliarde de EURO, prin programul Next Generation EU (NGEU).
Piesa centrală din programul NextGeneration EU este Planul de redresare și reziliență (EN: Recovery and resilience facility-RRF) care are alocată pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei în UE o sumă de 672,5 miliarde de euro, din care 312,5 miliarde euro sub formă de ajutoare de stat (granturi) și 360 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Minim 37% din cheltuielile de investiții trebuie să se realizeze în proiecte din domeniul mediului și al atenuării schimbărilor climatice și minim 20% în digitalizare. Fiecare stat membru trebuie sa realizeze până pe 30 aprilie 2021 propriul Plan de Redresare și Reziliență unde să arate investițiile potențiale pentru relansarea economică și creșterea capacității de reziliență.
Cele mai multe cercetări arată ca adoptarea criteriilor ESG are un impact pozitiv asupra performanțelor financiare ale unei companii. Integrarea criteriilor ESG în activitatea desfășurată are un impact pozitiv asupra brandului și implicit asupra valorii companiei pentru ca duce la creșterea încrederii clienților și investitorilor în perspectivele viitoare ale companiei, ceea ce se reflectă în cele din urma în venituri și marje de profitabilitate mai mari pe termen lung.
Așadar, va exista o presiune de la reglementatori, investitori, clienți și parteneri de afaceri pentru a integra cerințele ESG la nivel de business. Conform Comisiei Europene, abordarea crizei climatice și de mediu este provocarea definitorie a epocii noastre și implică luarea de măsuri urgente și susținute pentru toți actorii din societate. Acest context oferă însă oportunități de modernizare și investiții în tehnologii inovatoare. Comisia Europeana atrage atenția într-un raport nou publicat pe 24 februarie 2021 că pierderile generate de schimbările climatice sunt in valoare de 12 miliarde euro/an. De asemenea, estimările conservatoare arată că expunerea economiei UE la o încălzire globală cu 3 grade Celsius peste nivelul preindustrial va duce la pierderi de 170 miliarde euro/an (1,36% din PIB UE). Schimbările climatice nu afectează doar economia, ci și sănătatea populației.
In concluzie, ne putem aștepta la tranziția către o economie “verde”, care va necesita atât eforturi de investiții în mediul privat, cât și public. Aceasta se va realiza însă pe termen lung într-o manieră coordonată astfel încât reconversia unor activități să se poată implementa la costuri sociale cat mai mici.
AAFBR se implică activ în aceasta tranziție ambițioasă prin cursuri și certificări internaționale pe tema ESG adresate specialiștilor în domeniul financiar. Astfel, experții vor fi la curent cu metodele de măsurare a riscurilor și valorificare a oportunităților din domeniul financiar.
