Este un lucru bine-cunoscut că România este expusă riscului de dezastre naturale – unele care se produc an de an (ex. inundații), altele care se produc foarte rar (cum ar fi cutremurele majore de peste 7 grade pe scara Richter). Absolut toate, odată produse, pot avea un impact major asupra mediului de afaceri. Ca atare, companiile/persoanele juridice trebuie să fie pregătite pentru prevenirea efectelor acestora. De aceea, stimați manageri:
1. Verificați adecvarea sumelor asigurate pentru asigurările de bunuri. În mod ideal ar trebui asigurate valorile de reconstrucție de nou și în cel mai rău caz valorile actuale (valori de reconstructive minus uzură), atunci când nu există o evaluare a activelor pentru valorile de reconstrucție. În niciun caz să nu stați liniștiți dacă valorile asigurate de pe polițe sunt valorile contabile – în multe cazuri anumite active pot fi depreciate complet deci nu veți primi despăgubiri. Și în cazul valorilor actuale se va primi o sumă mai mică decât cea necesară pentru reconstrucție, dar mai bine sa primești o despăgubire redusă decât nimic.
2. Cumpărați acoperirea de întrerupere a afacerilor, dar si cea de întrerupere a afacerilor extinsă. Veți vedea că după reconstrucția proprietății, pierderile de profit si cheltuielile fixe vor continua să nu fie total acoperite din activitatea curentă, de aceea necesitatea unei acoperiri extinsă, care va acoperi aceste pierderi financiare. Deși asiguratorii români sunt destul de reticenți, puteți găsi totuși și pe piața românească asiguratori dispuși să acopere 3 (poate chiar 6 luni în anumite cazuri) de o astfel de acoperire.
3. Verificați dacă clădirile îndeplinesc standardele actuale in construcții. În caz că nu, aduceți-le la un nivel acceptabil pentru a fi despăgubiți de asiguratori (nu uitați că polițele de asigurare aproape in cvasitotalitatea lor conțin o clauză conform căreia toata legislația, inclusiv cea legată de siguranța în construcții, trebuie respectata. Altfel, polițele nu despăgubesc. Verificați cu asiguratorii/intermediarii în asigurări dacă aveți vreun dubiu legat de starea unei proprietăți.
4. Protejați-vă înregistrările vitale (servere, hard-disk-uri, documente). De abia atunci când sunt distruse de un dezastru veți vedea cât de valoroase sunt. Faceți back-up pentru orice înregistrare valoroasa si țineți-o în afara sediului într-o locație sigură și care nu este expusă catastrofelor. Exista astfel de locații dedicate!
5. Verificați-va polițele de răspundere civilă (generală, angajator, mediu) precum și măsurile de management al riscului aferente. O nenorocire nu vine niciodată singura. Doar imaginați-vă că un cutremur distruge un rezervor de combustibil și poluează solul sau pur si simplu cum cade de pe o clădire (neafectată de un cutremur altfel) o bucata de cărămidă și lovește o mașină sau un trecător. O daună de răspundere civilă față de mediu sau generală poate fi foarte costisitoare! Țineți cont că dacă polițele de bunuri vă protejează din punct de vedere financiar, asigurările de răspundere vă protejează averea. Răspunderea civilă este nelimitată!
6. Faceți planuri de continuitate și cumpărați, daca reușiți asigurări de întrerupere a afacerii contingente si acoperire de cheltuieli suplimentare de operare. Sunt utile pentru cei ce vor sa reia activitatea cât mai curând (pentru a nu pierde cota de piața) sau pentru cei ce fac parte dintr-un lanț furnizor care le poate afecta activitatea în caz de întrerupere a acestuia. Gândiți-vă spre exemplu la un business în care singura activitate aducătoare de venituri este doar aceea de a „vinde produsul A” si fabrica furnizorului produsului A (ce nu poate fi achiziționat din alta parte), tocmai a fost distrusă de o viitură. Iar daca nu vinzi timp de o luna, concurența va prelua clienții si le va vinde produsul lor. Măsuri de management al riscului post dezastru și finanțarea riscului sunt foarte utile pentru a minimiza pierderile de profit și a proteja cota de piața câștigata de un business.
7. Verificați acoperirile (riscurile de dezastru de pe polițe), dar si acoperirile adiacente producerii riscurilor (ex. îndepărtarea molozului, costuri cu proiectarea, interzicerea accesării locației de către autorități). Acoperirile menționate mai sus sunt deseori ignorate de asigurați pe motiv că încarcă prima de asigurare sau pur și simplu din neglijență deși, pentru o valoare suplimentară a primei, pot sa economisească asiguratului cheltuieli substanțiale în cazul daunelor.
Lista de mai sus nu este una exhaustivă ci poate doar un minim pentru a putea supraviețui cât de cât „cu capul sus” în caz de dezastre naturale. În final, gândiți-vă că „nu există limită cât de rău pot evolua lucrurile” astfel că orice măsura suplimentară de management al riscului pentru poate face diferența intre „învingători și învinși”!
Paul Dumitru, CPCU
