Conceptul de “Employee Engagement” sau pasiunea cu care salariații se implică în obiectivele companiei. Despre cum dezastrul navetei spațiale Challenger putea fi evitat

În 28 ianuarie 1986 la numai 78 secunde de la lansare naveta spațială Challenger se dezintegra deasupra Pacificului, în apropiere de locul de lansare de la Cape Canaveral Florida, sub privirile îngrozite a 6000 angajați NASA și 4000 invitați, dar și ale întregului mapamond care a urmărit evenimentul la TV. În dezastru au murit toți cei 7 membri ai echipajului, s-au irosit mii de ore de munca ale unor specialiști de cel mai înalt nivel și s-au pierdut 3.2 miliarde US$ (echivalentul a 7.56 miliarde USD în 2021).

Bob Ebeling a fost unul din inginerii companiei Thiokol, producătoare a garniturilor care au cedat și au declanșat catastrofa. În 2016, la vârsta de 89 ani, adică după 30 ani de la explozie, încă nu se împăcase cu gândul că nu făcuse mai mult deși declara că “ar fi putut și ar fi trebuit”. El știa și a fost unul dintre cei care avertizase asupra iminenței dezastrului. Avertizările însă nu fuseseră suficiente pentru a amâna lansarea nici pentru superiorii săi și nici pentru managerii NASA.

Azi se știe fără putință de tăgadă că motivul real al catastrofei navetei spațiale Challenger a fost angajamentul scăzut al personalului implicat în lansare. De la inginerii firmei Thiokol care a produs garniturile cauzatoare defecțiunii tehnice, la managerii NASA. Știau încă cu noua ani înainte de limitele acelor garnituri și fuseseră avertizați de pericolul potențial care plana asupra lansării. Dar nu au făcut nimic până la capăt pentru a evita dezastrul. Deși puteau și erau responsabil moral să o facă!

Totuși, a fost posibil că NASA să treacă printr-o astfel de catastrofă din cauza atitudinii și comportamentului angajaților, din cauza angajamentului scăzut al acestora. Este vorba despre oameni atent selecționați, cu o pregătire profesională multidisciplinară și educație de elită care au fost bine motivați la implicarea lor într-un proiect de importanță strategică. Este prin urmare cu atât mai firesc să acceptăm că de un astfel de pericol nu este exonerat nimeni, nici companiile și nici instituțiile statului nostru.

Angajamentul salariaților este o traducere în limba română a conceptului de “employee engagement”, concept dezvoltat după 1990 și care a luat amploare abia în anii 2000. Se referă la pasiunea cu care salariații se implică în obiectivele companiei. Conceptul nu are o definiție unică sau unanim recunoscută dar se referă la determinarea de natura emoțională cu care angajații se implică și protejează interesele instituției.
Nu este nevoie însă să se ajungă până aici, până la prețul unor vieți omenești pentru a privi cu mai multă atenție către acest subiect al angajamentului salariaților. Mai ales că acum, în pandemie, este și mai probabil ca în cazul unor situații extreme, individualismul să prevaleze asupra nevoilor comune sau interesele angajatorului.

Sunt mai multe aspecte care merită avute în vedere în legătură cu lipsa angajamentului salariaților:

1. Este riscant! Pagubele care pot apărea în urma unui angajament scăzut pot depăși contravaloarea activelor aflate în propria gestiune. Pentru că, nu numai că poate distruge din temelii orice construcție dar, din păcate, îi poate afecta și pe alții.
Așa cum am văzut un angajament scăzut poate fi responsabil de apariția unor dezastre cu costuri financiare imense și chiar de pierderi de vieți omenești. Dezastrul Navetei Spațiale Challenger a expus Guvernul Statelor Unite si programul NASA nu numai la pierderi de multe miliarde de dolari dar și la riscuri de imagine, încredere, instituționale, de securitate – într-o perioada a războiului rece în care programul spațial a jucat un rol important. Nu în ultimul rând la riscul pierderii vieții unor oameni! Nu este nevoie de dezastre de asemenea amploare pentru a înțelege că subiectul merită toată atenția și ca riscurile pe care le presupune sunt pe cât de semnificative pe atât de surprinzătoare!

2. Este foarte costisitor! Chiar dacă nu se întâmplă o nenorocire, oricum se pierd foarte mulți bani! Un angajament bun aduce avantaje financiare consistente angajatorilor! După cum arată un studiu derulat de Gallup, profitabilitatea poate crește cu până la 21% pentru companiile în care salariații au un angajament bun. Lipsa angajamentului salariaților însă a fost estimată că poate conduce la pierderi de până la 500 miliarde US$ pe an la nivelul întregii economii nord americane!

3. Afectează productivitatea! Pentru două companii cu active identice, diferența dintre rezultatele obținute de ele este dată de oamenii care pun acele active la treabă! Bineînțeles contează calificarea și expertiza acestora. Apoi angajamentul! Adică nu este suficient ca oamenii să se priceapă și să fie disponibili: trebuie să și vrea! Să își dorească!
Productivitatea înseamnă mai mult decât bani. Înseamnă viteza cu care progresezi sau, dimpotrivă, bați pasul pe loc! Iar timpul, odată irosit, este o “marfă scumpa” greu de recuperat deși ușor de risipit.

4. Expune managementul! În mod direct și personal! Cel puțin prin riscul de a-și pierde funcția pe care o ocupă! Pentru că un manager răspunde de rezultatele și consecințele activității oamenilor pe care îi conduce. Chiar și când aceștia au un angajament scăzut! Adică mai ales atunci când treaba nu merge bine sau apar probleme. Sunt suficiente cazuri de manageri care deși personal nu au participat la situațiile incriminate, au răspuns nu numai administrativ ci și civil, material sau penal pentru consecințele apărute.
Sigur, se poate spune că managerii exact cu asta trebuie să se ocupe: să stimuleze angajamentul salariaților. Dar nu este deloc ceva ușor de realizat, mai ales când este vorba despre echipe foarte numeroase. Cu atât mai mult cu cât angajamentul lor depinde de atât de mulți factori care se întrepătrund și adeseori se influențează reciproc.

Fiecare din aceste patru aspecte enumerate merită însă atenție sporită pentru că au impact și relevanță pentru noi toți. Cât costă un angajament scăzut? Ce impact are asupra companiei o productivitate scăzută din acest motiv? Care sunt sursele de risc pentru organizație? Care sunt interesele legitime ale managementului expus unei “atitudinii neproductive” a angajaților? De aceea probabil că merită ca fiecare din acestea să facă obiectul unor subiecte ulterioare.

Nu vreau să asociez cu un anumit tip de eveniment, dar este firesc să te întrebi ce anume explică faptul că periodic apar incendii de amploare în spații publice sau comerciale private fără să se simtă nimeni vinovat sau responsabil. Alte persoane decât victimele decedate în astfel de dezastre, bineînțeles.
Oare ar fi fost mai bine dacă oamenii din apropierea acestor evenimente ar fi avut un angajament mai bun?
Merită să investigăm angajamentul unor oameni care sunt responsabili de administrarea unor active uneori de valori uneori uriașe, sau inestimabile alteori numai dificil de înlocuit? Oameni care sunt în același timp responsabili și de administrarea încrederii celor care le-au dat aceste valori spre administrare.

Există funcții în orice organizație pentru care angajamentul nu este relevant și nu ar trebui să ne preocupe? De la demnități foarte înalte în stat sau în companii mari și până la rolurile cele mai mărunte într-o companie cu însemnătate oarecare?
Simbolic, oricine și orice poate deveni o, aparent neînsemnată, “garnitură inelară de cauciuc” care a putut duce la dezastrul unui program spațial de 200 miliarde de dolari!
Așa cum este firesc, cu toții ne dorim să ne fie mai bine! Însă doar sperăm la asta fără să facem nimic, sau putem, ne dorim și îmbunătățim câte ceva, fiecare, în lucrurile mai mari sau mai mărunte care depind de noi?

Pentru că atunci când în fiecare dimineața vedem zeci de mii de oameni grăbindu-se spre locurile lor de muncă fiecare din ei poartă în suflet parte din eșecul, poate dezastrul sau dimpotrivă reușita și de ce nu, chiar succesul glorios al activității spre care se îndreaptă.

Bogdan Mihai
Bogdan Mihai
Bogdan s-a format în banking unde timp de 25 ani a activat în piețele monetară și valutară, piața companiilor corporate, commercial sau retail sau a persoanelor fizice, dar si ca dezvoltator de soluții sau produse Are aproape tot atâta experiența în acest domeniu, ca manager de oameni, risc, proiecte sau de linii de business. Din 2017 Bogdan s-a îndreptat spre consultanță unde leagă experiența sa din domeniul financiar bancar cu cea a relațiilor interumane si de afaceri.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate