Artiști celebri au dat faliment, chiar de mai multe ori. Toni Braxton, M.C. Hammer, 50 Cent sau Michael Jackson sunt doar câteva exemple. Artiștii se pricep să ne distreze, nu să ne învețe economie sau finanțe

Cum percepem banii. Percepțiile greșite despre bani ne creează multe neplăceri în viață. Abordăm greșit atât semnificația emoțională cât și semnificația economică.

Ce gândim despre bani?
• Banii sunt un rău necesar
• Banii sunt sursa tuturor relelor
• Banii corup
• E imoral să ai mulți bani
• Banii ne creează neplăceri, neliniște nefericire
• Banii se câștigă prin muncă grea (și uneori neplăcută)

Dacă așa credem, oare nu ar trebui să ne schimbăm convingerile despre bani? Nu banii sunt răi.
• Rău este să te cerți pentru bani, uneori din lipsa lor
• Rău este să muncești din greu și să nu ai bani suficienți pentru nevoile de bază
• Rău este să iei decizii greșite legate direct sau indirect de bani, iar asta să te tragă în jos.
• Lăcomia este rea
• Să fii corupt și să iei din banii altora este rău
• Să faci fapte imorale pentru bani este rău
• Să distrugi vieți pentru bani este rău.

Nu banii sunt de vină. Nu banii fac rău. Ce sunt banii de fapt? Banii fac lumea să se învârtă. Fac lumea mai simplă. Aduc valoare prin simplificare.

Dacă privim din perspectiva economică, Banii sunt ceea ce fac:

• Sunt mijloc de plată. E simplu să plătim cu bani. Altfel plătim prin troc.
• Sunt unitate de măsură. Ne ajută să stabilim ușor prețul produselor și serviciilor.
• Sunt instrument de tezaurizare. Îi economisim pentru a-i folosi mai târziu.

În lumea actuală este esențial să înțelegem corect dimensiunea economică a banilor, prin funcțiile și prin formele lor de existență. Mai ales acum când 90% din bani sunt intangibili: bani scripturali, simple înregistrări în evidențele băncilor.

Atât bancnota de 100 de lei din buzunar cât și suta de lei din contul bancar au aceeași valoare. Dar economiști comportamentali și psihologii au arătat că ne este mult mai ușor să cheltuim banii disponibili pe card/în cont. Oricum sunt mai mulți decât cei în numerar!

Artiștii și banii
Cred că suntem de acord că gestionarea defectuoasă a banilor apare în primul rând pentru că nu îi înțelegem corect. Iar banii au reprezentat un subiect atrăgător pentru multe hit-uri muzicale. Știu artiștii economie și finanțe? Țin cont de teoriile și practicile economice atunci când creează sau agreează versurile? Artiștii se pricep să ne distreze, nu să ne învețe economie sau finanțe.

De altfel sunt o mulțime de exemple de celebrități din industria muzicală și nu numai care au câștigat milioane (sau sute de milioane!) și au ajuns falimentari.
Toni Braxton a vândut mai mult de 67 milioane de discuri, dar a fost declarată în faliment de 2 ori. M.C. Hammer, Billy Joel, 50 Cent și chiar Michael Jackson sunt exemple de staruri care au fost declarate sau aproape de a fi declarate în faliment.

Dar să revenim la semnificația economică a banilor și unele confuzii care trebuie evitate, plecând de la șlagăre despre bani (Adventures of Stevie V, ABBA și Donna Summer)
– Banii înseamnă (doar) numerar? Adventures of Stevie V. “Money talks, Money Talks, Dirty cash I want you.” Unde greșesc cei de la Adventures of Stevie V, pe lângă faptul că banii nu sunt murdari?
Banii nu înseamnă (numai) cash/numerar. În ziua de azi numerarul reprezintă doar aproximativ 10% din banii existenți în SUA și în Zona EURO, de exemplu.

Altfel spus, în zona euro doar 1 euro din 10 reprezintă numerar în circulație, iar ceilalți 9 sunt bani în cont (conturi curente, conturi de economii, depozite bancare), creați de sistemul bancar.
Dar se spune că ”numerarul e rege – cash is king”.
De altfel de ce ne-am mira de versurile nevinovate ale unor artiști, când noi am avut recent un prim-ministru care spunea că face numai operațiuni în numerar și că nu dorește să dețină un cont la bancă. Pentru dumnealui banii însemnau doar numerar. Asta da educație financiară.

Banii și avuția. ABBA
“Money, money, money, must be funny, in the rich man’s world”. Unde greșesc cei de la ABBA?
Termenul avuție/bogăție nu trebuie confundat cu bani.
Poți să ai avere și de fapt să nu ai bani! Li s-a întâmplat multora să aibă active diverse (case, terenuri, bijuterii, acțiuni, obligațiuni etc.), dar să nu dețină lichidități/bani. Și chiar să ajungă la faliment din cauza gestionării defectuoase a averii și datoriilor.

Cu active precum cele de mai sus nu poți face plăți. Trebuie să le schimbi în bani, adică în mijloc de plată. Și nu ai vrea să faci asta în perioade ca 2008-2009 sau martie 2020.
Pe de altă parte, să îți ții toată averea în bani nu e o alegere prea bună. Din acest punct de vedere, datele BNR arată că în bănci există depozite de peste 140 de miliarde de lei, unele din ele remunerate (dacă se poate spune așa) cu dobânzi de 0% sau aproape de zero. În 2020 Bursa de Valori București a avut o lichiditate totală de 18 miliarde de lei. Record.
Același șlagăr ne mai spune că banii ne-ar rezolva problemele: “mă căsătoresc cu un partener bogat sau dau lovitura la cazino”.

Într-o formă adaptată versurile spun cam așa:
1. “Îmi găsesc un bărbat bogat și de muncă am scăpat.”
2. “Merg în Las Vegas sau Monaco să câștig la cazino, viața să-mi fie mișto.”
Oare chiar banii sunt problema? Obții astfel independența financiară?

Banii versus venituri
“She works hard for the money”. Unde greșește Donna Summer?
Veniturile sunt un flux, banii sunt un stoc. Dacă ai venituri de 5000 de lei pe lună, chiar ai 5000 de lei în cont sau în buzunar? Nu prea. De ce?
Pentru că ai și cheltuieli, un flux opus. Și ce ai în cont “zboară” imediat.
Bani ai dacă mai păstrezi ceva și adaugi la stocul tău. Iar investitorii inițiați știu că nu contează cât câștigi ci contează cât reușești să păstrezi. Și mai ales cum îi multiplici.
Tony Braxton (de 6 ori câștigătoare a premiilor Grammy) și 50 Cent (cu o avere estimată la un moment dat de Forbes la 155 milioane de dolari) au câștigat în câțiva ani de glorie mai mult decât am câștiga unii dintre noi în câteva vieți. Și au ajuns faliți. Cât să fi încasat mai mult?
Inteligența financiară înseamnă mult mai mult decât a câștiga milioane.

Mihai Sebea
Mihai Sebea
Mihai Sebea este conferențiar universitar, specializat în economie și finanțe internaționale, la Universitatea Româno-Americană, având activitate academică din 1997. Preocupat de internaționalizarea educației, este implicat în proiecte de anvergură națională, europeană și globală, în cadrul unor asociații din domeniu, cum ar fi EAIE (European Association for International Education). Din 2016 s-a atașat proiectului de asociere a universităților din România, dedicat internaționalizării învățământului superior, inclusiv prin organizarea unui pavilion al României la evenimentele internaționale relevante. În prezent este consultant independent pentru dezvoltarea afacerilor, din următoarele perspective: cooperare business-universitate, finanțare prin piața de capital, internaționalizare. Preocupările recente vizează crearea de programe educaționale în domeniul inteligenței financiare, dedicate părinților, copiilor și adolescenților, prin proiectul www.startfinanciar.ro

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate