Chiar dacă anul 2020 ne-a adus numeroase provocări în ceea ce privește pandemia de COVID 19, populația din România nu s-a dezis de la a cheltui fără cumpătare.
Dacă ne uităm la situația din trimestrul II a anului 2020 a cheltuielilor după destinație, 37,7% din nivelul cheltuielilor totale a fost destinat către produsele agroalimentare și băuturi nealcoolice. Aceste cheltuieli sunt justificate, ca urmare a faptului că satisfac nevoile de bază ale omului potrivit piramidei lui Maslow.
Însă putem privi cu dezamăgire, pentru cei mai puțini bani investiți de români care au fost destinați către educație, respectiv 0,2% din nivelul cheltuielilor totale. Aceste investiții la un nivel atât de scăzut în rândul poporului justifică și rata de analfabetism ridicată în rândul populației române. Chiar dacă această nevoie de dezvoltare/educație se află pe o treaptă superioară în cazul piramidei lui Maslow, aceasta trebuie să existe la orice vârstă și să fie într-o permanentă evoluție.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Putem sesiza, de asemenea, că 82% din nivelul veniturilor totale medii lunare reprezintă cheltuieli (1617,86 lei în medie pentru o persoană). Ceea ce înseamnă că nivelul investițiilor sau a banilor economisiți este destul de scăzut, respectiv 18%.
De aici, se poate observa și lipsa unei culturi financiare în rândul populației din România, având în vedere și criza la nivel sanitar și economic, care ar trebui să mai limiteze dorința de consumerism. De asemenea, a fost sesizată și o creștere a achizițiilor în mediul online, astfel că 2 din 10 români a cumpărat pentru prima dată de pe internet. De aici, putem vedea o evoluție, dar și o conștientizare a gradului în care măsurile de protecție sanitară trebuie respectate.
Pe lângă nevoile de bază, românii au investit suficiente resurse și pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (respectiv 632,78 lei in medie la nivel de gospodărie).
Dată fiind situația pandemiei și necesitatea de a lucra și de a sta tot mai mult acasă, oamenii și-au reorientat atenția către renovarea casei/apartamentului sau chiar către investiții în imobiliare. Astfel, a fost sesizată și o creștere a numărului de case cumpărate, date fiind restricțiile din perioada stării de urgență. Pe lângă nevoile de bază (cum ar fi cele de hrană, apă) și cele de securitate (îmbrăcăminte, locuință) trebuie să fie primordiale, potrivit piramidei lui Maslow.
Dacă privim în ansamblu, putem observa că nivelul cheltuielilor este tot ridicat chiar dacă a intervenit această criză sanitară și economică generată de pandemia de COVID-19. Chiar dacă aceste cheltuieli au fost orientate în principal spre satisfacerea nevoilor de bază cum ar fi hrană și apă, cheltuielile totale medii la nivelul trimestrului 2 au avut un nivel ridicat în total venituri.
Toate aceste efecte ale consumerismului vin ca urmare a perioadei comuniste, atunci când nu ne era permis să cumpărăm orice oricând. Se poate observa că se dorește satisfacerea cât mai multor nevoi, chiar dacă uneori nivelul cheltuielilor depășește nivelul veniturilor. Oamenii vor să își satisfacă cât mai multe nevoi sau dorințe chiar dacă asta implică și creșterea nivelului de îndatorare.
Pentru a putea înțelege mult mai bine importanța unei investiții (de exemplu în acțiuni) sau mai simplu a economisirii banilor, ar trebui să fie realizate niște cursuri de conștientizare financiară în rândul populației din România așa cum sunt cursurile de prim ajutor importante.
Oare va exista vreun eveniment cu impact mai semnificativ, decât pandemia de COVID-19, prin care oamenii să nu mai cheltuie atâția bani? Oare vom reuși vreodată să înțelegem că toate aceste forme de economisire vin în sprijinul nostru în momentele mai grele și nu în defavoarea noastră?
