Zero Taxe pe salariul minim este o baladă populistă electorală prin care luăm de la bogați și dăm la săraci. Deși există categorii afectate, pe medie salariul mediu nominal net a crescut în septembrie 2020 la 3.321 lei, cu 7,8%. Este peste nivelul de anul trecut. Aceasta, împreună cu păstrarea locurilor de munca, conservă puterea de cumpărare pentru relansarea economiei.
În contextul polarizării veniturilor populației (fenomen întâlnit în toate țările), există două idei populiste promovate în perioada aceasta
Aparent și pe termen scurt, acestea sunt benefice pentru cei cu venituri mici. Dar pe termen mediu, efectele sunt dezastruoase pentru noi toți (inclusiv cei cu venituri mici).
(1) Zero taxe zero pe salariul minim are 3 probleme:
- impactul bugetar masiv după un deficit fiscal istoric în 2020 din cauza pandemiei, un derapaj fiscal care riscă să ne arunce în creșterea riscului de țară. Din această cauză, măsura vitregește bugetul de bani pentru investiții și stimulează consumul prin venit net mai mare. Am văzut aceeași poveste prin dezastrul guvernării #WageLedGrowth.
- Pilonul I (pensia publică) devine practic falimentar, după ce este deja sufocat de trendurile demografice. O treime din angajați sunt plătiți cu salariul minim. Astfel, această măsură ar reduce numărul contribuabililor de la 4,5 milioane la doar 3 milioane, care trebuie să susțină 5,2 milioane de pensionari și 1,2 milioane de angajați în sectorul public
- Încurajează economia subterană (deja cea mai mare din Europa) prin migrarea contractelor de muncă la salariul minim declarat (pe hârtie) și diferența platită în plic. Astfel, se reduc costurile cu salariile cu aproximativ 67% (72% diferența dintre brut și net minus 5% impozit dividend pentru “banii in plic”
2) Impozitul progresiv
Măsură socialistă de tip Robin Hood, prin care doar se redistribuie, incapabilă să crească valoarea totală din economie și pătura de mijloc. Veniturile publice din salarii au fost în 2019 în total 23 miliarde lei, cca 2% din PIB. O eventuală creștere a sarcinii fiscale nete prin cote progresive cu 20% – 30% ar genera venituri publice adiționale de maxim 0,2% – 0,3% din PIB. Această cifră este aproximativ 40 de ori mai puțin decât deficitul public. Deci, NU rezolvă problema dezechilibrului fiscal
Valoarea adăugată și creșterea păturii de mijloc NU se face artificial și brusc prin taxe sau redistribuire
Singura soluție este dezvoltarea economiei prin investiții publice în infrastructura (transport rutier și feroviar, irigații în agricultură, energie și digitalizare) și segmente sociale (educație, sănătate, sport și cultură). Numai așa putem crește ca națiune și să reducem diferențele față de țările europene! Restul, sunt balade populiste electorale prin care luăm de la bogați și dăm la săraci, adică economie de evul mediu.
