În partea a-II-a seriei arătam că alocația primită de copii poate fi multiplicată în 18 ani, ajungându-se la o sumă chiar și de peste 20.000 de euro (la un calcul bazat pe un randament de 10%, pentru investiții în acțiuni). Pe de o parte, trebuie să fim realiști și să înțelegem că un astfel de randament ar fi generat de un portofoliu 100% în acțiuni, iar cel mai probabil, publicul larg va plasa fondurile și în alte instrumente (depozite bancare, titluri de stat, obligațiuni), cu randament mai mic, ceea ce ar face ca randamentul mediu al portofoliului să fie mai redus decât câștigul adus de acțiuni. Pe de altă parte, dacă ne uităm la câștigurile aduse de acțiunile românești în ultimii 8 ani, observăm că indicele bursier principal din România (BET) a adus un randament de aproape 15% anual.
Vor consolida copiii averea?
Să presupunem că am construit un portofoliu diversificat și destul de curajos (se poate chiar și mai curajos!), care la 18 ani ajunge la valoarea de 17.077 euro (pe baza unui randament de 8%). Mai departe, presupunând că, deja major, fiul sau fiica păstrează investiția inițială și mai economisește lunar tot 185 de lei, la 45 de ani este deja foarte aproape de independența financiară, cu un portofoliu de 176.247 euro. În condițiile în care a depus doar 38 de euro pe lună, totalul depunerilor fiind de 20.520 euro (38 euro*12 luni*45 ani). Observăm că aproape 156.000 euro din această avere, adică 88%, provine din venituri financiare! Bani pe care îi câștigă (ușor) în fiecare zi și noapte, din educație, inteligență și înțelepciune financiară. Pentru că știe să îi administreze. Banii aceștia se creează și când mergem la serviciu, când ne odihnim în weekend, când mergem în vacanță sau când dormim. Investițiile produc continuu.
Graficul următor (creat cu Investor Gov “compound interest calculator”, instrument pe care l-am recomandat în al doilea articol al seriei) ne arată această putere de multiplicare a banilor în timp, capacitatea de creștere exponențială, pentru o sumă de (doar) 38 de euro pe lună administrată inteligent, cu cunoaștere și cu un anumit curaj și profil de risc. Doar introduceți datele în acest calculator online și va arăta rezultatul instantaneu. Dacă vreți să încercați, de exemplu, cu o sumă de 500 de lei pe lună, pentru 35 ani, faceți calculul. Nu ia mai mult de 1 minut. Vedeți cam ce rezultă! Puteți încerca și cu 100 de lei sau 50 de lei (sumă economisită din diverse forme de risipă).
Pe grafic, diferența dintre linia roșie și cea verde este dată de veniturile financiare (venituri pasive) totale, acumulate prin reinvestirea constantă a veniturilor anuale. Dacă am rămâne la economisire, vom trage din greu să punem “la ciorap” (sau poate și la bancă), dar vom rămâne aproape de linia verde. Iar linia roșie, ”decolează”! Suntem și noi acolo?
Evoluția sumei totale obținută pe calculatorul online www.investor.gov (depuneri lunare de 38 euro, randament de 8%, 45 ani)
Oricine poate să facă asta! Să obțină o astfel de avere. Trebuie doar să vrea și desigur să facă niște pași concreți spre a înțelege și a învăța mecanismele piețelor financiare, paralel cu punerea în aplicare a celor învățate. Dacă rămânem doar la stadiul de a învăța, fără să aplicăm cunoștințele, rezultatele nu au cum să apară. După ce ai făcut primii pași, începi să înveți și lucruri mai sofisticate. Toate la timpul lor. Niciunul dintre marii investitori din lume nu s-a născut învățat. Mulți au pornit de la zero chiar și și din punct de vedere financiar. Dar NU au așteptat să știe totul întâi și abia după aceea să investească. Au făcut primii pași și au învățat în timp, mai ales din practică. Și au scris despre experiența lor, să învețe și alții.
Câteva precizări despre câștiguri (randamente) de 8% pe an. Sunt bune, dar nu sunt neapărat spectaculoase. Se poate obține chiar și mai mult. Cum putem obține totuși randamente anuale de 8%? Poate cineva garanta că în 45 de ani vor fi prezente astfel de randamente? Evident că nu. Nu poate garanta nimeni că se va obține în viitor un anumit randament și nu știm ce se va întâmpla cu cursul de schimb după așa mulți ani. Să reținem că randamentele anterioare nu garantează evoluții similare în viitor.
Anumite valori ale randamentelor au fost validate de rezultate în ultimii 10, 20 sau 50 de ani (acolo unde există un astfel de istoric). De exemplu, în ceea ce privește evoluția indicelui BET, evaluarea arată cam așa (calcule proprii pe baza datelor publicate de Bursa de Valori București):
- Indicele BET al BVB în RON a avut o creștere medie de aproximativ 15% pe an, în ultimii 20 ani (aici este și un important efect al inflației)
- Indicele BET al BVB în EUR a avut o creștere medie de aproximativ 11% pe an, în ultimii 20 ani
- Indicele BET TR (BET Total Return), care spre deosebire de BET, include și dividendele acordate de companii, a avut o creștere anuală în ultimii opt ani de 15% pentru varianta în RON și de aproape 14% pentru varianta în EUR (avem doar 8 ani la dispoziție, pentru că se calculează ca bază de plecare doar din 2012).
În plus, se pot analiza multe surse de încredere, care arată creșterile celui mai cunoscut indice bursier din SUA (și din lume), S&P 500, situate în jur de 9% pe an pentru perioada ultimilor 50 de ani sau chiar 90 de ani.
Dar care e averea copilului/copiilor? Fă o pauză, mai aruncă o privire pe tabel și pe textul de mai sus și gândește-te ce ii lași. Pe viață.
La 18 ani îi lași 10.000 de euro, 12.000, 17.000 sau 20.000? Sau mai mult? Sau poate mai puțin?
De fapt, cea mai mare avere este cunoașterea. Puterea cunoașterii. Și aplicarea cunoașterii.
Poți să îi lași și 10.000 de lei, 5.000 de lei, sau 2.000 lei. Dacă nu ai economisit și investit chiar de la naștere, poți face asta când are 5 ani, sau 8 ani, sau 10 ani sau 14 ani. Chiar și când are 18 ani. Dar nu mai amâna!
Și în acei câțiva ani îl înveți să gestioneze banii “cu cap”! Îl înveți că banul nu e de fapt “ochiul dracului”, așa cum se spune uneori. Îl înveți că nu banul este sursa tuturor relelor de pe pământ, așa cum se mai afirmă.
Îl înveți că “Banii fac lumea să se învârtă”. Îl mai înveți că:
- Veniturile depind de aptitudini și învățare (nu numai la școală). NU lipsa banilor e problema, ci lipsa abilităților;
- Banii NU se câștigă numai din muncă, ci și din inteligență financiară. “Banul la ban trage” sau “Poate nu e o artă să câștigi banul, dar sigur e o artă să ştii să-l administrezi”;
- Un principiu de bază este: ”Plătește-te pe tine mai întâi!” Economisire inteligentă, fără afectarea stilului de viață;
- Economisirea nu e suficientă și poți pierde de fapt prin instrumente de economisire. Îl înveți de mic să investească;
- Există datorii bune și datorii rele. Iar datoriile rele te pot împovăra toată viața;
- E bine să gândească pe termen lung. 10-15-25-35 ani. Așa cum au gândit părinții când au economist alocația și au investit-o 5 ani-10 ani-18 ani;
- Trebuie să controleze banii și are puterea să facă asta.
În cartea sa – Uni IQ financiar mai bun, Robert Kiyosaki, argumenta că Banul nu e ochiul dracului
“Unul dintre cele mai mari eșecuri ale sistemului educațional este acela de a nu le asigura (elevilor și) studenților o educație financiară. Se pare că profesorii consideră că, din punct de vedere religios, banii sunt murdari. Ei cred că dragostea pentru bani este sursa tuturor relelor. După cum știu mulți dintre noi, nu dragostea pentru bani aduce răul – ci lipsa banilor. Un loc de muncă pe care-l urâm ne aduce răul. Munca asiduă pe foarte puțini bani cu care nu ne putem întreține familiile provoacă răul. Unii oameni consideră că le este rău când sunt înglodați în datorii. Rău este să te cerți din cauza banilor cu cei pe care îi iubești. Să fii lacom este rău. Să comiți fapte criminale sau imorale pentru bani este rău. Banul în sine nu e ochiul dracului. Banul e doar ban.”
În concluzie, dacă îi dai copilului o zestre strânsă (doar) din alocație, să spunem 20.000 de euro, și dacă stăpânește formula câștigătoare, va continua să investească lunar sau anual și să reinvestească periodic veniturile astfel încât la 45 de ani (sau chiar mai devreme) poate fi independent financiar. Fără alte rezultate personale și câștiguri financiare, pe care sigur va avea șansa să le obțină și să le investească suplimentar.
Dacă îi dai însă mica avere la 18 ani fără ca “cel mic/cea mică” să fi învățat ce să facă cu “banii” și cum să îi controleze, averea aceea s-ar putea să nu aibă nicio valoare. S-ar putea risipi foarte ușor! Averea nu are nicio valoare fără educație, inteligență și înțelepciune.
Cu o mică avere însă, completată de cunoaștere și abilități, va ști și cum să câștige bani mai mulți dar și cum să îi administreze. Va avea încredere în propria persoană și va atinge libertatea financiară. Iar să fie liber înseamnă să își trăiască viața frumos, să știe cum să obțină resursele, să nu depindă de un salariu și un loc de muncă ce nu îi place, să nu aștepte sau să ceară măriri de salariu de la un angajator incorect sau care nu apreciază angajatul la adevărata valoare, să nu ajungă să fie blocat în credite și să fie și din acest motiv legat de un loc de muncă, să nu aștepte vreodată o mărire sau un cadou de la stat, să nu aleagă politicieni care promit că măresc (nu din banii lor de acasă) dar de fapt distrug viitorul doar pentru voturi, să aleagă lideri politici de calitate, competenți și integri, care au capacitatea să promoveze dezvoltarea. Va ști să ia decizii potrivite, în cunoștință de cauză.
Cum îi învățăm pe copii toate astea? În primul rând arătându-le ce știm noi ca părinți și cum aplicăm ceea ce știm. Învață. Aplică. Perfecționează-te.
