La șase luni de la izbucnirea crizei coronavirusului, în condițiile necesitații adaptării la noile condiții de distanțare, comportamentul atât al persoanelor cât și al companiilor s-a schimbat semnificativ.
Probabil, cea mai puternica schimbare in comportament a fost cea legată de modul în care călătorim. Și in special, călătoria cu avionul. Practic, la declanșarea crizei traficul aerian a scăzut si cu 99%. Efectul asupra companiilor aeriene si aeroporturilor a fost extrem de puternic, multe dintre companiile din acest domeniu necesitând ajutor de stat pentru supraviețuire. Ulterior, pe măsura ridicării restricțiilor, traficul a început să crească, însă, conform estimărilor industriei, traficul va reveni la nivelul din anul 2019 undeva în perioada 2025-2027.
Transportul aerian depinde de două componente majore ale cererii de călătorii: turismul și călătoriile de afaceri.
În ceea ce privește călătoriile în scop turistic, odată ce pandemia va fi eliminată (printr-un tratament și/sau un vaccin), cererea va reveni treptat către nivelurile anterioare crizei.
Însă în ceea ce privește cererea de călătorii în scop de business, aceasta probabil se va schimba permanent. Forțate de criză și de necesitatea de distanțare, companiile au făcut investiții substanțiale în tehnologie de comunicație, astfel că acum întâlnirile de afaceri, ședințele, prezentările se pot desfășura in mediul online. Și ulterior încheierii pandemiei, aceste soluții vor fi folosite, având in vedere că investițiile au fost deja realizate, prin urmare costurile sunt minime vs. călătoria fizică în scop de business, care este mult mai scumpă. Ca urmare, cererea pentru călătorii de business își va reveni (la nivelul anului 2019) extrem de greu, dacă își va mai reveni.
Un alt comportament care s-a modificat substanțial în timpul pandemiei este cel de consum. O mare parte din consum s-a mutat in mediul online. Forțate de criza corona, tot mai multe companii, de la supermarket-uri până la restaurante s-au adaptat noilor condiții și și-au construit canele de distribuție in mediul online.
De exemplu, compania reprezentativă a comerțului online – Amazon a înregistrat o creștere substanțiala a activității, iar valoarea companiei a atins noi maxime istorice. Mai mult, compania dorește să treacă la nivelul următor de automatizare a activității astfel încât tot procesul de la comanda, prin Internet, a produsului până la livrarea către consumator a produsului sa fie automatizată. În acest sens, pentru partea de livrare, compania a solicitat autorităților si a primit autorizare, pentru livrarea de produse prin intermediul Dornelor. Astfel, viteza de servire a clientului creste substanțial, în zonele in care este implementată această soluție, livrarea putând fi executată în câteva ore de la plasarea comenzii.
Si ulterior pandemiei aceste soluții vor fi utilizate pe scară largă, acestă criză contribuind la mutarea permanenta a unei parți din consum in mediul online.
Însă probabil, cel mai mare impact al crizei va fi in modul de lucru. Anterior crizei se manifesta un trend de muncă remote si de automatizare a proceselor, însă această criză a pus aceste trenduri pe steroizi.
Deși, anterior acestei crize, soluțiile tehnice pentru lucrul la distanță existau, acestea necesitau investiții substanțiale din partea companiilor (servere, laptop-uri pentru toți angajații, soluții de comunicare, soluții de securitate), investiții pe care multe companii nu erau dispuse să le facă dintr-o data. Însă criza a forțat toată economia (atât sectorul privat cât și cel public) să se adapteze muncii remote și să realizeze investițiile necesare. Practic, criza a generat un experiment global de muncă la distanță. Iar acest experiment a fost facilitat de infrastructura IT existentă anterior crizei care permite un trafic pe Internet la viteze ridicate.
Aceste soluții vor avea un impact puternic asupra organizării muncii în viitor, ulterior terminării crizei medicale. Forțate de împrejurări companiile au inovat și au făcut investiții semnificative pentru facilitarea lucrului de la distanta. De exemplu, deja au apărut pe piață soluții foarte performante de comunicare, iar acțiunile companiilor care le oferă (de exemplu, Zoom) au atins noi maxime istorice. Competiția în acest segment este extrem de puternică, tot mai multe companii din industria IT venind cu soluții performante pentru comunicații si lucru la distanță. Aceste soluții sunt solicitate de piață, acest lucru se observându-se în veniturile realizate de industria IT. Ceea ce înseamnă că încă se fac investiții în digitizare. Ceea ce, de asemenea, înseamnă că foarte multe companii văd o schimbare fundamentala in modul de a opera în viitor. Probabil puține companii vor supraviețui în viitor fără digitizare și fără canale de distribuție online.
Ca urmare, aceste investiții realizate în lucrul de la distanță vor fi utilizate și ulterior crizei. Prin urmare se va schimba fundamental modul de a munci. De exemplu, multe companii, inclusiv cele care operează în România au început să recruteze pentru poziții (deocamdată în IT) care vor fi permanent remote. Inclusiv ulterior terminării pandemiei
Aceasta evoluție ar putea fi accelerată, la nivel global, și de potențiale noi reglementări ce vor fi introduse de către autorități. Ulterior unei crize financiare, autoritățile vin cu reglementari suplimentare. Dacă în crizele precedente reglementările erau îndreptate spre instituțiile financiare, în criza curentă (care nu a pornit din vreo piață financiară, ci de la un virus) reglementările vor privi întreaga economie. Și anume, modul de a munci, de a consuma și de a călători. Astfel, probabil vor fi adoptate reguli de distanțare la locurile de muncă, în transportul de persoane și în locurile publice (magazine, săli de spectacol, restaurante). Iar implementarea noilor cerințe va costa, ceea ce va face mult mai ieftină utilizarea mediului online (cumpărături online, servicii de streaming, remote working), infrastructura în acest sens fiind deja implementată.
În ceea ce privește munca remote, aceasta va aduce companiilor economii semnificative: reducerea de spațiu necesar birourilor și implicit a chiriilor plătite pentru închirierea de spații pentru birouri, reducerea nevoii de sedii de rezervă, reducerea cheltuielilor cu utilitățile. De asemenea, și pentru angajați, acest mod de lucru va însemna un câștig substanțial: câștig de timp (reducerea timpului petrecut în trafic), reducerea cheltuielilor de transport.
În condițiile crizei curente, oamenii (precum si aducerea lor în aceeași locație), au devenit, din cauza riscului de îmbolnăvire, din păcate, o vulnerabilitate pentru companii.
Prin urmare, o altă direcție în care se va investi masiv este automatizarea proceselor si fluxurilor de producție (prin roboți industriali), si de lucru prin roboti software (RPA) astfel încât să fie cât mai puțină nevoie de intervenție umană la fața locului, iar producția să se realizeze în condiții de distanțare socială.
Creșterea gradului de automatizare va fi accentuată și de relocarea producției. Criza actuala a arătat riscurile la care se supun companiile multinaționale în cazul dependenței de un singur furnizor (în general, China). Este de așteptat ca o parte din producție să fie mutată în alte țări, însă dat fiind costul mai ridicat al muncii în aceste locații, noile facilități de producție vor avea un grad de automatizare ridicat, tehnologia fiind deja disponibila. Iar aceasta noua producție va fi realizata, în special de către roboți.
Prin urmare, companiile de tehnologice care oferă soluții de cloud, de comunicație si de automatizare vor fi avantajate de noul mod de a munci si de a produce.
Un exemplu grăitor a noii normalități este evoluția exponențiala a unei companii fondate in Romania, și anume UI Path, o companie specializată in RPA (Robotic Process Automation), care a devenit unul dintre liderii globali pe acest segment de piața. În martie 2018 această companie a devenit unicorn (fiind evaluat la peste un miliard de dolari. Doi ai mai târziu, în timpul crizei coronavirusului, în ultima runda de finanțare, UI Path a fost evaluată la peste 10 miliarde de dolari.
Prin urmare sectorul IT, în special producția de software, din România are o oportunitate de dezvoltare si de a accesa și concura pe piața globală.
Tehnologizarea va afecta și modul de organizare al sectorului public. Forțate de regulile de distanțare sociale, instituțiile publice vor implementa soluții de a oferi servicii publice (ex. plăți de taxe, eliberare de documente) prin intermediul mediului online. Iar acest trend va avea doua efecte conexe: reducerea evaziunii fiscale si reducerea nevoii de personal în sectorul public). Aici este o mare oportunitatea pentru România pentru informatizarea administrației publice, reducerea costurilor și servirea mai buna a plătitorului de taxe.
Toate aceste schimbări vor avea un efect profund asupra pieței muncii. Ca urmare a acestor evoluții, se va modifica cererea de forță de muncă din partea angajatorilor, însă, la nivel structural, șomajul va rămâne mai ridicat si ulterior ieșirii din criză. De asemenea, aceste transformări și investiții în infrastructura de lucru remote creează premisele trecerii la nivelul următor.
În prezent, din cauza crizei, companiile sunt angrenate in procese de reducere de costuri. Încă nu se gândesc la expansiune si angajare de personal suplimentar. Însă, începând cu mijlocul anului următor, când probabil va fi disponibil un vaccin pe piață, economiile dezvoltate vor reintra în expansiune. Iar cererea de forță de muncă calificată va crește.
Cum lucrul la distanță devine normal, iar prezența fizică la birou a salariatului nu mai este necesară, atunci, pentru o companie ar putea să îi fie indiferent daca angajează o persoana care locuiește în același oraș în care își are sediul compania sau în alta locație, chiar alta țară. În aceasta abordare, compania are instantaneu acces la mult mai mulți potențiali candidați pentru o anumita poziție. Mai mult, dacă acea companie își are sediul într-un oraș considerat scump, atunci salariile pe care le plătește sunt ridicate. Angajând, prin intermediul muncii remote candidați din alte orașe, unde nivelul de salarizare este mai scăzut, își poate reduce in acest mod cheltuielile salariale.
În același timp, pentru persoanele bine pregătite se deschide o piața mult mai mare. Aceste persoane nu vor mai fi nevoite să se mute în alt oraș (sau țară) pentru o slujbă mai bine plătita. Astfel, dezvoltarea economică nu se va mai concentra doar în marile orașe, iar creșterea veniturilor va fi mult mai incluziva.
Aici este o oportunitate pentru România de a reduce migrația populației. Lucrul remote le va permite românilor care în prezent lucrează în străinătate să petreacă mai mult timp în România, și implicit sa consume mai mult acasă. Cu efecte asupra creșterii economice. De exemplu, în acest an remiterile de bani către Romania au fost, in primele 8 luni ala anului 2020, cu jumătate de miliard de euro mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
Nu in ultimul rând, criza corona va avea un impact puternic asupra modului de învățare. În special pentru învățământul universitar. La nivel global, cât și în România se observă în această perioadă preponderența folosirii soluțiilor online pentru învățământul universitar. Practic, acestă criză este un test al eficienței soluțiilor de învățare remote. Ulterior crizei se va reveni la prezența în campus, însă în funcție de rezultatele obținute în această perioadă, învățământul online este posibil să aibă o mult mai mare relevanță în viitor.
Astfel, ulterior terminării pandemiei, universitățile, în special cele de prestigiu, vor putea oferi cursuri exclusiv online, la preturi mai reduse decât cele ce necesită prezența fizică, accesând astfel o piață globala. O alta soluție, posibil post pandemie, ar putea fi cursuri în format mixt – atât cu prezenta fizica cât și online. În acest mod, numărul de studenți va crește. De asemenea, universitățile de prestigiu vor câștiga din acest trend.
Rezumând toate aceste modificări, vom ieși din criza actuala într-o altă normalitate decât cea anterioară crizei. Și cu cât ne vom adapta mai repede, atât la nivel individual cât și la nivel de mediu de afaceri, acestei noi normalități, cu atât mai mult si mai repede vom avea avantaje competitive in noua economie.
