Un sindrom al educației economice insuficiente din România este îndemnul pe care îl aud frecvent: “cumpără produse românești pentru a susține economia României!”. Este un argument care îmi ajunge la urechi dureros de des, argument susținut chiar și de persoane cunoscătoare de economie, din interese proprii. De câte ori ați gândit sau auzit prin magazine “usturoi din China, de parcă noi nu avem” și alte asemenea afirmații?
Sunt câteva motive pentru care ar trebui sa rezistăm acestor instincte aparent patriotice
Deși multe produse pot proveni și de la companii locale, asta nu înseamnă că vina pentru lipsa unei astfel de oferte o poartă consumatorul local. Multe produse locale sunt “discriminate” pe criteriu de preț. A accepta un preț mai mare pe motiv că așa ajutăm economia românească nu este un argument corect. În primul rând, este posibil ca efectul cumulat al acestor achiziții mai scumpe să însemne că renunțăm la alte cheltuieli. În plus, importurile sunt, pentru unii, singurul mod în care își permit a achiziționa bunurile de care au nevoie.
În al doilea rând, chiar dacă presupunem că alegând bunuri românești susținem crearea de locuri de munca pentru producerea lor, este foarte probabil ca în același timp sectoare legate de importuri (transport mărfuri, manipulare, depozitare etc.) să cunoască o scădere a volumelor. Cu alte cuvinte, creăm locuri de munca într-un sector și distrugem în altele.
În al treilea rând, importurile asigură o gamă diversificată de produse din care fiecare alege după propriile criterii de calitate, preț și nu numai. Dacă fiecare țară adoptă un comportament protecționist vom ajunge cu toți într-o situație mai rea. Unele bunuri dispar, altele sunt disponibile în cantitate mai mică sau în gamă mai restrânsă și unele piețe de export pentru bunurile românești vor fi închise.
În același timp, competiția încurajează inovația, soluții noi și creative. “Protecția” nemeritată a anumitor producători conduce la întârzierea progresului.
Nu in ultimul rând, produsele mai complexe depind de multe ori de produse și servicii de import pentru a fi realizate. Definirea produselor locale este așadar forțată într-o economie globalizată, în care materii prime, servicii și forța de muncă circulă. Dacă ni se pare normal să căutam în alte țari furnizori, oportunități de muncă și piețe de desfacere, nu văd cum vom defini produsele românești în mod corect.
Există o soluție pentru o penetrare mai bună a produselor românești?
Deși nu cred în ideea de a cumpăra produse românești pentru a susține economia, există alte argumente pentru care unii dintre noi ar putea prefera produse locale. Pentru ca acest lucru să se întâmple este însă nevoie ca antreprenorii locali sa știe cum sa își poziționeze produsul și să își definească un public țintă clar. În unele cazuri, produsul local nu poate concura pe bază de preț, dar poate avea alte avantaje comparative; acestea trebuie evidențiate și aduse în atenția celor pentru care sunt relevante. Criteriile și valorile pot fi foarte diferite: produs bio, ambalaj regenerabil, ingrediente naturale, experiența oferită, tip de ambalare, modul în care este produs, impactul asupra mediului, termen de valabilitate, termen de livrare, locație, termen de plată, garanție, condiții de retur, relația directă etc.
Pentru cei care concurează direct cu companii internaționale este nevoie de un plan atent de marketing, de o poveste pe măsura provocării. Experiența consumatorului este cea care va cântări mai mult în construirea brandului și câștigarea loialității. Experiența este în schimb influențată de așteptări și aici devine importantă strategia de piață si poziționarea corectă a produsului. Nu numai că argumentul produsului local este foarte puțin probabil să aibă suficient impact, dar este posibil să aibă un alt efect decât cel dorit deoarece în locul unei povești care inspiră consumatorul mizăm pe compasiunea consumatorului. Personal nu cunosc branduri puternice născute din “milă”.
Concluzie
Antreprenorialul evoluează rapid în România și gradual vom vedea mai multe servicii și produse românești. Asta nu pentru că încercam să le susținem artificial ci pentru că tot mai mulți antreprenori învață cum să creeze valoare și să poziționeze produsul.
Dacă vrem sa ajutăm economia României trebuie să ne axam pe educație financiară, lecții relevante de economie in școli, programe de antreprenoriat și leadership sau reducerea birocrației. Nu putem ajuta capitalismul prin subvenționarea produselor necompetitive.
