Cum repornim România? Astăzi, despre agricultură

Pacientul România era de mult la terapie intensivă, însă aveam noroc de un ventilator prăfuit care ne ajuta să respirăm. Am fost prinși în offside. Toți. Ne-am dat seama că mâine poate să nu mai vină și că viața noastră niciodată nu va mai fi la fel. Totodată, avem șansa să îndreptăm lucrurile.

În sfârșit am luat o pauză de la teatrul zilnic de “uite Guvernul, nu e Guvernul”, precum și alte non-priorități pe care multi dintre noi le urmăream. Dintr-o dată sănătatea a devenit prioritate, mai mult, binele celui aproape. Deși dificil, cred că momentul este unul tocmai bun pentru a strânge rândurile, ca să gândim, să gândim strategic, poate chiar să visăm.

După tsunami-ul aruncat asupra economiei și așa plăpânde, formată din sute de mii de companii cu un singur angajat, prins în hățișurile birocrației şi supra-taxat pentru munca pentru care o face, suntem la un moment T zero. Unii nu vor supraviețui, însă alții pot să renască.

Odată cu închiderea granițelor și îmbulzeala din supermarket, cartoful a ajuns de la 1 la 7 lei, salata nu se mai găsea deloc în magazine, multi producători agricoli se plângeau că nu au unde să-și vândă marfa. Nu este de mirare că aceasta este consecința lipsei de viziune în agricultură, de care am dat dovadă.

Din 1995 până în 2018 România a avut a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană a ponderii agriculturii în Produsul Intern Brut, conform datelor World Bank. Ponderea agriculturii s-a redus de peste 4 ori de la peste 18% la puțin peste 4% în 2018. În același interval PIB-ul pe cap de locuitor a urcat de peste 7 ori. Interesant, însă, România are cea mai mare pondere a agriculturii în PIB din UE, de aproape 3 ori mai mare decât media Uniunii Europene. Potențialul României cred că rămâne uriaș. Agricultura este un domeniu prin care putem reinventa antreprenoriatul, brand-ul nostru de țară şi modul cum se fac afaceri în acest sector.

În ultimii ani am raportat producții record la hectar la grâu, porumb şi floarea soarelui. Cu toate acestea, România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,2 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu peste 8% față de 2018, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). În ce privește exporturile, porumbul se situează pe primul loc (cu 1,2 miliarde EUR în 2019), urmat de grâu (1,12 miliarde EUR) și semințele de floarea soarelui (757 milioane EUR). Importăm în principal produse procesate, carne de porc, produse de brutărie și patiserie, precum și ciocolată.

Aici putem câștiga, prin impulsionarea producției cu valoare adăugată, în câteva direcții:

1. Susținerea și înființarea unor fonduri de investiții dedicate companiilor din industria agroalimentară, care să permită accesul la finanțare, precum și adoptarea unei guvernante corporative profesioniste.

2. Crearea de conexiuni între ecosistemele de producție și încurajarea economiei circulare, prin interconectarea lanțurilor de producție. Un exemplu în acest sens poate fi fabrica de bio-etanol din paie ce se construiește de un grup elvețian în Podari. Eficientizarea poate veni, de asemenea, din integrări regionale (inclusiv transfrontaliere) dintre:

• loturi exploatate (peste 3.000 hectare),
• ferme (inclusiv de acvacultură),
• fabrici de procesare a materiei prime, de producție,
• spatii de stocare și procesare (silozuri), stocare îngrășământ, nutrețuri concentrate,
• și stații de mecanizare, etc.

3. Încurajarea agriculturii de precizie, prin educație și investiții în noi tehnologii și digitalizarea proceselor. Țări cu rezultate notabile sunt Olanda și Belgia. Olanda a început în 2018 un proiect pilot, prin care 6 antreprenori au primit sprijin pentru a implementa noi tehnologii, însă vor trebui să povestească public, într-o campanie online de educație cum i-a ajutat experiența și rezultatele obținute.

4. Reabilitarea sistemului de irigații, pe bune. Deși Guvernele PSD se lăudau cu sume impresionante de alocat, proiectele punctuale erau accesibile pentru un cerc strâns de jucători. Investitori mari americani, poate și alții, ne-au dat târcoale în ultimii ani cu intenția de a intra în piață, fără mari rezultate.

5. Investiții în infrastructură, mai ales logistică: căi ferate de marfă, porturi, silozuri și baze logistice care să aibă capacitate să preia o producție mai mare.

Daniela Șerban
Daniela Șerban este inițiator și Președinte al Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România – ARIR, singura asociație profesională din România dedicată celor mai bune practici în guvernanța corporativă și relația cu investitorii, dedicată companiilor listate la bursă sau celor cu potențial de listare. De curând, a fondat Asociația VERTIK pentru Viitor - un grup de inițiativă în politici publice, care își propune să contureze o viziune pe termen lung pentru România, pornind de la punctele noastre forte și oportunitățile internaționale.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate