Un paradox al economiei românești: deși aproape jumătate dintre români au contractat o formă de împrumut (credite bancare, leasing, IFN, cooperativă, familie, prieteni) – maximul din UE, avem cea mai scăzută intermediere financiară din UE (volum credite bancare / PIB).
Această situație reflectă câteva probleme grave ale economiei românești:
- polarizarea societății, cu multe persoane sărace care contractează credite mici. Creșterea păturii de mijloc se poate realiza numai prin dezvoltarea și maturizarea companiilor, prin accelerarea investițiilor publice și private.
- economia subterană și informală foarte ridicată, cea mai mare din UE. Deloc întâmplator, avem cea mai scăzută intermediere financiară din UE (volum credite / PIB, conturi bancare / persoane adulte, carduri & ATM / 1000 locuitori). Guvernul ar trebui să reducă economia subterana și să stimuleze intermedierea financiară prin digitalizarea administrației publice și a economiei, stimularea extinderii infrastructurii de tranzacții intermediate prin bănci și plați online (facilitați fiscale), înăsprirea pedepselor din legislație, privind combaterea evaziunii și spălării banilor, integrarea bazelor de date publice.
Creșterea plăților online cauzate de pandemia Covid-19 este o mare oportunitate în acest sens. Se pot arde multe etape și se poate accelera digitalizarea economiei.
Pentru susținerea economiei, ar trebui continuarea subvenționării șomajului tehnic din bugetul public la firmele unde sunt depistate focare de infecție cu Covid-19. Consider ca acest sprijin trebuie condiționat în prealabil de un control DSP care să confirme faptul că firmele în cauză au respectat toate normele de combatere a răspândirii acestui virus în incinta spațiului respectiv. În caz contrar, se va alimenta o relaxare nedorita a multor agenți economici și viața oamenilor poate fi pusă în pericol.
Companiile care înregistrează întreruperea temporară a activității, din cauza unor focare de infecție, pot cauza discontinuitatea de aprovizionare pe lanțul comercial. Aici statul nu poate face nimic. Antreprenorii pot reduce acest risc numai prin diversificarea surselor de aprovizionare!
Am analizat rezultatele programului IMM Invest, care cred ca are o evoluție foarte bună. Aproximativ 12.000 de companii finanțate, cu o rata de acceptare de aproape 20%, pe care am estimat-o încă de la începutul programului. Valoarea lunară a finanțărilor acordate de la debutul programului depășește de peste 35 de ori media lunara a creditelor bancare din ultimul deceniu. Aproape jumătate din capital orientat către finanțarea capitalului de lucru și diferența către investiții – extraordinar!
Legat de majorarea pensiilor cu 40% și dublarea alocațiilor, niciuna dintre aceste majorări nu este sustenabilă. Am propus o variantă pentru indexarea acestora pe baza unui mecanism predictibil ancorat în capacitatea economiei de a le susține. Dacă se pune problema de creștere în cursul anului curent, creșterea să fie de maxim 10%!
O altă decizie bună este stimularea antreprenoriatului prin regândirea StartUp Nation: obiectiv, monitorizare performanță și alinierea intereselor între stat și antreprenori (runde multiple de finanțare bazate pe atingerea indicatorilor de performanta, lock-in period, co-finanțare). Doar asa se pot stimula noi companii competitive care sa acopere golul lăsat de firmele insolvente.
