Creșterea gradului de educație financiară în România, șansa unui viitor mai bun

Câteva discuții din ultima perioada au avut loc în jurul ideii potrivit căreia în România nu investim suficient în instrumente sau produse financiare cu risc mai ridicat (și randament potențial pe măsură), decât depozitele bancare / conturi / planuri de economii. Acest lucru este cât se poate de adevărat. Totuși, consider că principala problema a românilor în general este lipsa unui plan de economisire pe termen lung, acest aspect având implicații în nivelul avuției acumulate în comparație cu alte țări. Este adevărat că s-a creat un cerc vicios. Din cauza randamentului scăzut, investițiile mai puțin riscante nu impulsionează economisirea pe termen lung. Am întâlnit adesea, următoarea atitudine: “Pot face alte lucruri cu banii mei!”. Așadar, oamenii se gândesc mai mult la ziua de astăzi și la ce pot cumpără acum din banii lor. Știm foarte bine că unul dintre principalii contribuitori la creșterea economică în România a fost consumul populației, iar în ultimii ani creșterea salariului minim și mediu pe economie a fost cu mult peste creșterea averii financiare ale populației. În mod normal, situația ar trebui să fie invers și să acumulăm o mare parte din ceea ce câștigăm în plus.

După o simplă analiză a unei statistici cu privire la activele financiare ale populației raportat la PIB, ajungem la o concluzie tristă – suntem săraci! În mod normal, orice persoană / familie ar trebui să economisească între 10% și 20% în mod lunar din veniturile curente pentru a tinde să își câștige independența financiară. În România, ponderea activelor financiare acumulate de populație în PIB este cea mai mică din Europa, și anume de doar 58,7% (date: 2018). Ce include totalul activelor financiare? Depozite și conturi bancare, acțiuni listate și alte tipuri de participații, obligațiuni, asigurări, fonduri de investiții, fonduri de pensii, etc.

Ce arată acest nivel scăzut al activelor financiare în PIB în comparație cu alte țări europene? O mare parte din populație este sensibilă la pierderea veniturilor curente; o dependență ridicată de sistemul de pensii publice, sistem al cărui sustenabilitate pe termen lung oricum este pusă la îndoială având în vedere evoluția demografică, și nu numai.

Sursa datelor: Eurostat/Prelucrare – Andreea Gheorghe, CFA

Și oare cum am ajuns la această statistică tristă? Un sondaj realizat cu câțiva ani în urmă că către S&P legat de gradul de alfabetizare financiară (educație financiară) punea România într-o lumina nefavorabilă în comparație cu alte țări europene. Sondajul a fost realizat la scară globală și măsură gradul de alfabetizare financiară (educație financiară) al populației. Scorul obținut de România (de 22%) ne-a plasat la coada clasamentului, în comparație cu alte țări europene. Studiul poate fi accesat accesând studiul S&P

Care este structura portofoliului activelor financiare în România în comparație cu alte țări din Europa? Există (într-adevăr) o preferință a românilor pentru a-și ține banii în depozite bancare sau conturi curente (în anul 2018, în România, 43,1% din averea financiară aparținând populației era plasată în depozite bancare și conturi curente, comparativ cu 31,3% medie EU 28). Existau și alte țări cu preferință pentru această formă de economisire, cum ar fi – Grecia, Cipru, Slovacia, Cehia, Croația, Polonia, Malta, Slovenia, Luxemburg și Portugalia,  unde raportat la averea financiară acumulată expunerea pe depozite și conturi curente era mai mare decât în România. Cea mai nefericită cifră este cea care arată că doar 18,9% din averea financiară a românilor era plasată în instrumente financiare precum: obligațiuni, acțiuni listate, fonduri de investiții, pensii și asigurări, comparativ cu 51,9% medie EU 28. Față de media europeană, diferența este uriașă.  Restul activelor financiare erau plasate în alte participații (alte companii decât cele listate) și alte active (împrumuturi, sume de primit, etc), probabil cu o distribuție mai puțîn unitară la nivel de populație.

De unde această aversiune la risc în România? De principiu, factori precum situația economică personală a populației (stăm cel mai rău, raportat la averea acumulată), dar și nivelul de educație și cultură financiară joacă un rol esențial (vezi studiul S&P de mai sus).

Sursa datelor: Eurostat/Prelucrare – Andreea Gheorghe, CFA

În România, în perioada 2009-2018 activele financiare ale populației au crescut în medie cu 7,7%. Dintre acestea, activele fondurilor de pensii au cunoscut cea mai bună dinamică, atât că procent în PIB (5,30% din PIB în 2018, față de o medie de 2,79% din PIB în perioada 2009-2018), cât și că evoluție medie anualizată (+37,2% în perioada 2009-2018). Din punct de vedere al dinamicii, pe locul 2 se clasează investițiile în obligațiuni (+27,5% creștere medie anualizată în perioada 2009-2018), însă acestea reprezintă foarte puțin, raportat la PIB sau în totalul activelor financiare ale românilor, iar pe locul 3 se clasează fondurile de investiții (cu o media anuală de creștere de 11,9% în perioada 2009-2018).

Ce ne spun aceste statistici? Dacă ținem cont că unul din catalizatorii creșterii economice în România a fost consumul populației, dar și evoluția salariului mediu din ultimii ani și evoluția activelor financiare ale populației, putem spune că în România nu există încă o cultură cu privire la economisirea veniturile curente. Ce putem face să schimbăm lucrurile?

1. Am întâlnit uneori următorul răspuns când am inițiat o discuție despre învestiții de la anumite persoane cu studii superioare și posibilitate de a economisi lunar – “Nu mă pricep la învestiții.“ Această atitudine trebuie schimbată! Majoritatea instituțiilor financiare bancare oferă diverse produse de învestiții (depozite, conturi și planuri de economii, fonduri de investiții, fonduri de pensii, asigurări de viață cu investiție), trebuie doar să te interesezi, există personal specializat care face investiții în numele celor care nu se pricep. Este atât de simplu!

2. Am întâlnit și persoane care spun că nu economisesc pentru că veniturile și cheltuielile lunare nu le permite acest lucru, existând cumva ideea că doar cei ce au un nivel înalt de venituri, își pot permite să facă economii. Această atitudine este greșită din multe puncte de vedere. Mai ales dacă veniturile tale sunt mici, atunci orice suma mai mare economisită până la un moment în timp te va ajută să îți îndeplinești o dorința pe care acum ca urmare a veniturilor insuficiente nu o poți îndeplini. Cu fiecare 100 de lei economisiți lunar, acumulezi în 10 ani 12.000 lei sau 13.600 lei dacă îi vei investi pe cei 100 de lei lunar la un randament mediu de 2,5%. Cu 100 de lei nu poți face mare lucru, dar cei 12.000 lei sau 13.600 lei pot fi bani pe care îi poți folosi în multiple destinații.

3. Nu investi toți banii odată! Investește regulat! (mai ales dacă vine vorba de active riscante, pentru orice specialist în învestiții este complicat de anticipat minime și maxime ale prețurilor; statistică zice că o investiție regulată în active cu risc îți va aduce per total un câștig bun pe termen lung, mai bun decât cel prin investiția făcută în depozite sau conturi / planuri de economii; o investiție făcută o singură dată nu îți garantează că ai ales cel mai bun moment din punct de vedere al prețurilor).

4. Am întâlnit și persoane care spun că e prea târziu să economisească din cauza vârstei! Niciodată nu e prea târziu și orice suma economisită contează. Ce se va întâmplă dacă nu vei avea nimic? Nu lasă pe mâine, ce poți face chiar acum. Începe să economisești de azi!

Din punct de vedere instituțional, o soluție pe termen lung ar fi introducerea programelor de educație financiară (în școli încă din gimnaziu), promovarea de soluții de învestiții (și nu strict de produse de învestiții), creșterea contribuțiilor la Pilonul II, creșterea deductibilității fiscale cu privire la Pilonul III (acum 400 EUR/an), dar și impozitarea mai favorabilă a câștigurilor din învestiții în produse financiare (populația trebuie încurajată să economisească).

În caz contrar, vom rămâne în continuare din acest punct de vedere cei mai săraci din Europa. Ne vom uita și vom vorbi și peste 20 de ani despre pensionarii din vest (și nu numai, probabil ne vom uita și spre Polonia sau Ungaria) care își permit vacanțe interminabile atunci când vine sezonul estival. Mai rău, vom vorbi în continuare de pensionari fără bani de medicamente sau pentru acoperirea unor servicii medicale. Și cine știe exact cum va arată sistemul public de pensii peste 20 de ani având în vedere evoluția demografică?

Și nu în ultimul rând, ar trebui să renunțăm la teoriile conspirației legate de Pilonul II. Un lucru bun pe care putem să îl facem, atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri (cei care vor plăti la un moment dat impozite în România, asigurându-ne o pensionare liniștită) este să ne interesăm din mai multe surse atunci când vine vorba de structura sistemul de pensii din România și să încercăm să tragem singuri concluzii.

Andreea Gheorghe, CFA
Andreea Gheorghe, CFA are o experiență de 15 ani în domeniul financiar (research si evaluare de companii listate pe bursa, investment banking, produse de investiții, management, educație financiară). În prezent, este co-fondatorul platformei de investiții SmartFin.ro si manager de active în cadrul unei companii de asigurări de viata.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate