La începutul epidemiei cu coronavirus, țările dezvoltate (Uniunea Europeana si America de Nord) nu au luat în serios potențialul acestui virus și ca urmare, pregătirea inițială a fost redusă. De exemplu, în timp ce China bloca regiuni întregi, bursele globale înregistrau noi maxime istorice. Apoi, în martie criza a izbucnit violent în Italia iar apoi s-a extins rapid în întreaga Uniune Europeană. Două săptămâni mai târziu a izbucnit în Statele Unite. Însă rata de deces a fost mult mai mare decât cea raportată de China. De aici și panica care s-a declanșat pe piețele financiare. Și măsurile extrem de agresive de distanțare socială introduse de țările dezvoltate.
Panica creată, cumulată cu măsurile de închidere a economiilor au potențialul de a schimba permanent comportamentul indivizilor și companiilor. Prin urmare, din această criză, economia va ieși schimbată. În ceea ce privește modul de a consuma, de a călători și de a munci.
O perioadă, măsurată în ani, transportul de persoane, în special cel aerian, turismul și industria ospitalieră vor fi puternic lovite. În aceste sectoare economice au apărut și primele falimente (de exemplu compania Hertz) sau solicitări de ajutor de stat, prin naționalizare parțială (majoritatea companiilor aeriene americane, Lufthansa). Aceste sectoare vor rămâne blocate până ce un tratament eficient sau un vaccin împotriva acestui virus va fi disponibil și ușor accesibil.
Dată fiind panica creată de coronavirus și frica de a ieși în locuri aglomerate, precum si măsurile de distanțare socială impuse de autorități, această criză este și cel mai mare experiment de muncă de la distanță (work from home). Companiile încearcă să găsească soluții, și ceea este foarte important, inovează și investesc în tehnologie, pentru a-și putea continua activitatea în situația unei mobilități extrem de reduse a angajaților, cauzată de restricțiile impuse de autorități.
Deși, anterior acestei crize, soluțiile tehnice pentru lucrul la distanță existau, acestea necesitau investiții semnificative din partea companiilor (servere, laptop-uri pentru toți angajații, soluții de comunicare, soluții de securitate), investiții pe care multe companii nu erau dispuse sa le facă dintr-o dată. Însă criza a forțat toată economia (atât sectorul privat cât și cel public) să se adapteze muncii remote și să realizeze investițiile necesare.
Însă aceste soluții, odată implementate, vor avea un impact puternic asupra organizării muncii în viitor. Forțate de împrejurări, companiile vor inova și vor face investiții pentru facilitarea lucrului de la distanță. De exemplu, deja au apărut pe piață soluții foarte performante de comunicare, iar acțiunile companiilor care le oferă (de exemplu Zoom) ating noi maxime istorice.
Iar aceste investiții, realizate în lucrul de la distanță vor fi utilizate și ulterior crizei. Pe de o parte va fi mai eficient și mai ieftin pentru companii (reducerea costurilor cu chiriile, utilitățile) și de asemenea, angajații le vor solicita. Prin urmare se va schimba fundamental modul de a munci.
Această evoluție va fi accelerată, la nivel global, și de noile reglementari ce vor fi introduse de către autorități. Ulterior unei crize financiare, autoritățile vin cu reglementari suplimentare. Dacă în crizele precedente reglementările erau îndreptate spre instituțiile financiare, în criza economică curentă (care nu a pornit din vreo piață financiară, ci de la un virus) reglementările vor privi întreaga economie. Și anume modul de a munci, de a consuma și de a călători. Astfel, probabil vor fi puse reguli de distanțare la locurile de muncă, în transportul de persoane și în locurile publice (magazine, săli de spectacol, restaurante). Iar implementarea noilor cerințe va costa, ceea ce va face mai ieftină utilizarea mediului online (cumpărături online, servicii de streaming, remote working), infrastructura în acest sens fiind deja implementată.
În ceea ce privește munca remote, aceasta va aduce companiilor economii semnificative: reducerea chiriilor plătite pentru închirierea de spațiului pentru birouri, reducerea cheltuielilor cu utilitățile. De asemenea, și pentru angajați acest mod de lucru va înseamna un câștig: câștig de timp liber, reducerea timpului petrecut în trafic, reducere cheltuieli de transport.
Însă, vor fi afectați negativ cei care dețin și închiriază clădiri de birouri, companiile de transport și localurile. Însă și în cazul acestor sectoare, în timpul acestei crize, multe companii au inovat și și-au reorientat activitatea către catering, livrări, logistică.
O altă direcție în care se va investi masiv este automatizarea proceselor și fluxurilor de producție, astfel încât să fie cât mai puțină nevoie de intervenție umană la fața locului iar producția să se realizeze în condiții de distanțare socială.
Creșterea gradului de automatizare va fi accentuată și de recolarea producției din China. Criza actuală a arătat riscurile la care se supun companiile multinaționale, în cazul dependenței de un singur furnizor (în general China). Este de așteptat ca o parte din producție să fie mutată în alte țări, însa dat fiind costul mai ridicat al muncii, noile facilități de producție vor avea un grad de automatizare ridicat, tehnologia fiind deja disponibilă.
Prin urmare, companiile de tehnologie care oferă soluții de cloud, de comunicații și de automatizări vor fi avantajate de noul mod de a munci și de a produce.
De asemenea, modul de a face cumpărături se va schimba fundamental. Se va pune accent pe comerțul online în detrimentul mall-urilor. Investițiile companiilor de comerț online și a celor de curierat și logistică probabil vor merge până la asigurarea unei livrări a bunurilor cât mai automatizate, cu cât mai putina intervenție si contact uman. De exemplu, compania Amazon are un asemenea proiect pilot, de executare a livrărilor cu ajutorul dronelor.
Ca o dovada a schimbării comportamentului de consum către comerțul online, acțiunile Amazon – compania reprezentativa a comerțului online – au crescut în timp ce piața scădea abrupt din cauza panicii create de coronavirus.
Aceasta criză a dat și o lovitură puternică conceptului (și curentului) de sharing economy. Distanțarea sociala impusă de legislație sau auto-impusă lovește acest sector, în special în ceea ce privește transportul de persoane, (ex. UBER) si închirierea pe termen scurt (ex. Airbnb). De exemplu, în condițiile epidemiei, este mai precaut sa utilizam propriul autoturism pentru transport. Bineînțeles, și industriile clasice: companiile de taximetrie și hotelurile sunt la fel de afectate.
Tehnologizarea va afecta și modul de organizare a sectorului public. Forțate de regulile de distanțare sociale, instituțiile publice vor implementa soluții de a oferi servicii publice (ex. plați de taxe, eliberare de documente) prin intermediul mediului online. Iar acest trend va avea doua efecte conexe: reducerea evaziunii fiscale și reducerea nevoii de personal în sectorul public).
Toate aceste schimbări vor avea un efect profund asupra pieței muncii. Ca urmare a acestor evoluții, se va modifica cererea de forță de muncă din partea angajatorilor, însă, la nivel structural, șomajul va rămâne mai ridicat și ulterior ieșirii din criză.
De asemenea, aceste transformări și investiții în infrastructura de lucru remote crează premisele trecerii la nivelul următor. Care ar putea fi acela? Compania distribuită.
Cum lucrul la distanță devine normal, iar prezența fizică la birou a salariatului nu mai este necesară, atunci, pentru o companie ar putea sa îi fie indiferent dacă angajata o persoană care locuiește în același oraș în care își are sediul compania sau în altă locație, chiar altă țară. În această abordare, compania are instantaneu acces la mult mai multi potențiali candidați pentru o anumită poziție. Mai mult, dacă acea companie își are sediul într-un oraș considerat scump, atunci salariile pe care le plătește sunt ridicate. Angajând, prin intermediul muncii remote candidați din alte orase, unde nivelul de salarizare este mai scăzut, in poate reduce în acest mod cheltuielile salariale.
În același timp, pentru persoanele bine pregătite se deschide o piață mult mai mare. Nu vor fi nevoite sa se mute în alt oraș (sau târa) pentru o slujba mai bine plătita.
Iar piața muncii devine astfel mai eficientă.
Având in vedere numărul ridicat de români care muncesc în străinătate, acest trend ar favoriza România. Lucrul remote le va permite românilor care în prezent lucrează în străinătate să petreacă mai mult timp în România, și implicit să consume mai mult în România. Cu efecte asupra creșterii economice. Iar un tot mai probabil val doi al pandemiei nu va face decât sa accentueze aceste trenduri.
Aceste schimbări vor afecta toate sectoarele economice. De exemplu, zilele trecute, universitatea Harvard, una dintre cele mai prestigioase universități din lume, a anunțat că cel putin următorul semestru (care începe în octombrie), se va desfășura exclusiv online. Următorul pas, creându-și deja infrastructura, va fi să ofere și cursuri (cvasi-) exclusiv online. Ceea ce însemnă pentru universitate mărirea exponențială a pieței căreia i se adresează. Iar pentru studenți, accesul mult mai facil (și cel mai probabil mai ieftin) la educație de top.
