Cât de eficient își gestionează românii banii? Află cum îți poți optimiza bugetul de venituri și cheltuieli

Economisirea este unul dintre elementele cele mai importante pe care fiecare dintre noi ar trebui să îl aibă în vedere atunci când își construiește bugetul săptămânal sau lunar. Din perspectiva finanțelor individuale, sumele economisite reprezintă sursa pentru atingerea obiectivelor personale sau pentru realizarea investițiilor cu scopul de a ne dezvolta sau pentru a ne creste nivelul de trai. Pe de altă parte, înclinația către economisire sau economisirea în sine reprezintă unele dintre variabilele cele mai importante în orice model economic identificat în literatura de specialitate, atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivelul finanțelor personale sau comportamentale.

În zilele noastre există numeroase metode de economisire în funcție de profilul de risc al fiecărui individ, fiind necesară doar o informare corectă pentru utilizarea lor ca și instrumente funcționale. În acest fel, mi-am propus să analizez succint comportamentul de economisire al românilor din ultimii ani și să evidențiez care a fost costul de oportunitate și ce s-ar fi putut întâmpla cu banii respectivi. Trebuie să precizez încă de la început că analiza este realizată ținând cont de datele publicate de către BNR referitor la avuția populației din sistemul bancar.

Primul pas în direcția analizei comportamentului de economisire al românilor este reprezentat de urmărirea dinamicii stocului de depozite și a soldul conturilor curente din ultimii ani. În acest sens, am realizat o reprezentare grafică prin care am prezentat ritmul anual de creștere a sumelor deținute de populație în depozite, conturi curente şi conturi de economii. Astfel, este foarte clară tendința de creștere a stocului economiilor populației realizate la nivelul sistemului bancar, ritmul mediu anual din ultimii 5 ani fiind de aproximativ 10%, fapt care indică o înclinație către economisire bună, peste rata inflației şi apropiată de ritmul de creștere a PIB nominal. Pe de altă parte, se poate observa că această dinamică s-a datorat în special creșterii rapide a sumelor din conturile curente şi din conturile de economii, fiind vorba despre acele sume care produc foarte putin randament pentru deponenți, dinamica stocului de depozite la termen revigorându-se doar în ultimii 2 ani, pe fondul creșterii ratelor de dobândă practicate de către bănci pentru depozitele la termen.

Al doilea pas în sensul dezvoltării problemei aduse în discuție va fi reprezentat de analiza structurii economiilor populației în funcție de alocarea între banii deținuți în conturi curente și de economii (cei care produc randamente apropiate de zero) și banii deținuți în depozite la termen. Totodată, am urmărit să prezint această structură în dinamică pentru a ilustra modificarea în comportamentul de economisire al indivizilor.
Este de la sine înțeles că ponderea banilor plasați în depozite a scăzut constant începând cu anul 2013, în detrimentul conturilor curente și al conturilor de economii, fapt care a condus la o pierdere de randament pentru populație și la apariția unui cost de oportunitate.


Există, în ultimii ani, o tendință cât se poate de clară a românilor către păstrarea banilor în conturi curente sau de economii, chiar și în condițiile în care economiile le sunt erodate de inflație. Costul de oportunitate al acestor acțiuni poate fi ridicat, având în vedere că dobânzile pentru depozitele la termen pot fi între 2% și 3.5%/an în funcție de maturitatea pentru care se fac plasamentele. Astfel, apare firesc întrebarea legată de buna gestionare a economiilor și de modul în care populație reușește să „pună banii la lucru” pentru propriul interes. Explicațiile pentru acest comportament pot fi educația financiară precară, informarea insuficientă, încrederea scăzută în sistemul financiar sau confortul oferit de păstrarea lichidităților.
Cu toate acestea, nu trebuie neglijat faptul că resursele financiare ale populației sunt ineficient utilizate. Astfel, apare o întrebare pertinentă legată de dimensiunea costului de oportunitate: cât s-a pierdut în 2019 ca urmare a alocării ineficiente a resurselor din partea populației?

La începutul anului 2019, populația din România avea aproximativ 85,2 miliarde lei în conturile curente și de economii. Această poziție a crescut pe parcursului anului 2019 cu 19 miliarde lei, adică românii au preferat să țină în conturile curente un plus de 19 miliarde lei (aprox. 4 miliarde euro). Astfel, putem vorbi despre o sumă medie în conturile curente și de economii de 94,7 miliarde lei, aceștia fiind bani care au avut un randament foarte apropiat de zero.

Luând în considerare o dobândă medie la depozitele bancare cu maturitate de peste 6 luni și sub 12 luni, calculată de BNR, se poate afirma că în 2019 costul de oportunitate al populației deponente pentru sumele păstrate în conturile curente şi de economii a fost de aproximativ 2.2 miliarde. lei, adică 500 milioane de euro. Această sumă creste atunci când luăm în considerare alternative de plasare a banilor precum fondurile de investiții, unde în anul 2019 s-au obținut randamente începând de la 4-5% (fondurile de obligațiuni) până la 30% pentru fondurile de acțiuni.

Dacă luăm în considerare un randament mediu de 5% pentru anul anterior, ajungem la un cost de oportunitate de peste 1 miliard de euro, aceasta fiind suma pierdută de persoanele care au economisit în România ca urmare a pasivității şi a lipsei de informare. Este mult? Este puțin? Un răspuns concret este dificil de dat, însă, cu siguranța, 1 miliard de euro nu este de neglijat mai ales în contextul în care o astfel de sumă ar fi putut aduce un plus în economia locală şi în situația materială a indivizilor.

Prin urmare, gestionarea resurselor bănești în cazul românilor se realizează deficitar, aducând prejudicii avuţiei acestora, fiind uneori o piedică în calea dezvoltării sau în calea atingerii unor obiective personale. Astfel, este necesară creșterea nivelului de educație financiară în România şi realizarea unor campanii ample de informare privind posibilitățile de investire-economisire pentru ca oamenii să își poată gestiona mai eficient resursele financiare și să își poată conserva avuția, dacă nu chiar spori.

Iulian Lolea
Iulian Lolea este specialist în finanțe având o experiență de peste 7 ani în domeniul financiar-bancar, dar și în mediul academic. În prezent, este manager de fond pentru Raiffeisen Asset Management, este membru in Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Posta Română și cadru didactic asociat al ASE București. Iulian este candidat pentru nivelul III CFA si doctorand la Școala Doctorală de Finanțe din cadrul ASE București in domeniul piețelor financiare. De asemenea, este o persoană activă în spațiul public și în mediul ONG, fiind membru fondator al unei organizații non-guvernamentale care își propune să combată abandonul școlar în Romania.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate