adplus-dvertising

Risc ridicat de contaminare în Uniunea Europeană. Rutele de intrare a coronavirusului în România

Începută în ianuarie 2020 în orașul chinezesc Wuhan, criza indusă de infecțiile cu coronavirusul recent denumit COVID-19, a condus practic la blocarea economică a Chinei, cea de-a două economie a lumii, și la riscul extinderii îmbolnăvirilor cu acest virus la nivelul Uniunii Europene. Cu consecințele economice de rigoare.

Conform datelor oficiale, până pe data de 7 martie, un număr de 105627 de persoane, la nivel global (dintre care 80652 în China), au fost infectate cu noul coronavirus. Dintre aceștia, 3562 au decedat, iar 58625 s-au recuperat complet.

Însă care este severitatea acestei infecții cu coronavirus?

Dacă calculăm rata de deces ca raport între numărul de decese și numărul de îmbolnăviri, aceasta este la nivel global de 3,4%. În cazul în care sunt utilizate pentru calculul ratei de deces cazurile finalizate (prin deces sau recuperare completă) atunci această rată de deces este, la nivel global, de 5,7%.

Însă, acum sunt înregistrate peste 24975 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus în afară Chinei. Dacă se calculează rata de deces pe bază acestor cazuri, situația este diferită. În cazul în care rata de deces este calculată că raport între numărul de decese și numărul de îmbolnăviri, această este în afara Chinei de 2%. Însă, în cazul în care sunt utilizate pentru calculul ratei de deces cazurile finalizate (prin deces sau recuperare completă) atunci această rată de deces urcă la 13.7%.

Calculul ratei de deces ca raport între decesele cauzate de coronavirus și cazuri de infectare cu coronavirus (3.4% la nivel global, 3.4% în China și 2.0% în afara Chinei) ar putea să subestimeze rata reală de deces având în vedere progresia rapidă a cazurilor de infectare cu coronavirus, cazuri care încă nu sunt finalizate. Mai mult, această rată ar fi corectă doar dacă nicio persoană din cele infectate în prezent nu va deceda.

Pe de altă parte, calculul ratei de deces pe baza datelor generate de cazurile finalizate (5,7% la nivel global, 5,2% în China, 13,7% în afară Chinei) supraestimează rata reală de deces, deoarece, probabil pacienții sunt ținuți un timp în carantină după dispariția virusului. De asemenea, probabil nu sunt luate în calcul, de către unele țări, cazurile moderate. Însă acest lucru înseamnă că datele statistice actuale arată doar vârful iceberg-ului.

În sprijinul acestei afirmații sunt procentele foarte diferite ale raportului infectări/ decese din următoarele trei țări de după China în ceea ce privește infectarea cu coronavirus.

Coreea de Sud a desfășurat o campanie extensivă de testare a populației ce putea fi afectată de coronavirus, prin urmare aceste date ar putea fi mai apropiate de realitate. Însă, dacă presupunem că nu sunt diferențe semnificative între sistemele de sănătate ale Coreei de Sud și Italiei, presupunând că rata reală de deces este cea din Coreea (0.68% din cazuri), atunci numărul real de cazuri din Italia ar fi de peste 30 000.

Valorile celor două moduri de calcul a severității vor converge odată cu progresia epidemiei. Iar, la finalul epidemiei, cele două moduri de calcul a severității acestui virus vor conduce la același rezultat.

Prin urmare, având în vedere ecartul ridicat dintre cele două valori ale ratei de mortalitate pentru cazurile înregistrate în afară Chinei, concluzia ce poate fi desprinsă este că epidemia în afară Chinei este de abia la început.

În ceea ce privește răspândirea regională a virusului, după China, principalele țări afectate de coronavirus sunt: Corea de Sud, cu 7041 de cazuri (dintre care 48 decese) și Italia, cu 5883 de îmbolnăviri (dintre care 233 decese) și Iran cu 5823 de îmbolnăviri (și 145 de decese). Însă vin din urmă puternic Germania, Franța și Spania.

Prin urmare, este un risc ridicat de contaminare în Uniunea Europena. Acesta este accentuat de inexistența granițelor în spațiul Schengen, mobilitatea ridicată, precum și densitatea ridicată a populației.

În ceea ce privește România, cum în Italia este o comunitate mare de români, probabil un milion, riscul este semnificativ ca acest nou coronavirus să între în România pe această rută. Iar următoarea rută va fi cea spaniolă.

Adrian Codirlașu, CFA
Adrian Codirlașu, CFAhttp://adriancodirlasu.net
Adrian Codirlașu, CFA, este un profesionist cu peste 20 de ani de experiență în sistemul financiar. Adrian deține certificarea CFA din anul 2006 și titlul de Doctor în Economie cu specializarea în finanțe internaționale. Adrian are o experiență de peste 8 ani în managementul riscului și de cinci ani ca Senior Options Dealer în sistemul bancar și este Profesor asociat al Școlii Doctorale de Finanțe Bănci – DOFIN, în cadrul cărora predă materii precum piețe financiare, instrumente derivate și managementul riscului. În ultimii 10 ani Adrian a fost membru al Comitetului Director al CFA România și în perioada 2009 – 2011 a fost Președintele acestei asociații. Din decembrie 2015 Adrian este președintele CFA Romania. Intre 2011-2013 Adrian a fost președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România. De asemenea, Adrian a ocupat poziția de economist senior în cadrul departamentul de cercetare din cadrul Băncii Naționale a României pentru aproape 6 ani.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate