adplus-dvertising

Acesta nu e un garaj, ci o comoară locală. Bine ați venit la Constanța noastră, o epavă tristă și uitată 9 luni pe an!

Hypogeu

Constanța are o istorie multimilenară, prima atestare documentară datează din anul 657 î. Hr., pe locul actualei peninsule formându-se o colonie greacă, Tomis

Tomis a fost cucerit de către romani în anul 71 î. Hr., sora împăratulului Constantin cel Mare, pe nume Constantiana, fiind cea de unde provine numele actual al orașului. Istoria Constanței a fost dominată de greci, romani, genovezi, otomani, bulgari, evrei și români. Constanța este un exemplu de conviețuire pașnică interetnică. Nu trebuie uitat că în Dobrogea a existat și o importantă comunitate de germani.

Dobrogea și implicit Constanța au intrat în componența Regatului României la 14 noiembrie 1878. Carol I proclama:

Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân de astăzi face parte din România. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă. Salutați dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii”.

Constanța este un oraș cu o bogată istorie multimilenară, care din păcate nu este prețuită în prezent. Vechea Cetate a Tomisului a devenit un exemplu de cum nu trebuie să arate un oraș

Dacă într-un articol precedent am arătat cum potențialul economic al orașului/județului nu este fructificat la adevărata sa valoare, astăzi am ieșit la o plimbare prin Constanța, transformându-mă pentru câteva ore în turist.

Îți recomandăm:

Strategia de dezvoltare a județului Constanța: falimentul, lipsa de viziune și subdezvoltarea

Așa că am decis să parcurg la pas zona centrală a orașului

Din păcate centrul Constanței nu este întreținut, multe magazine și-au tras obloanele. Însă au prosperat casele de amanet, sălile de jocuri și casele de pariuri.

Parcurgând la pas ceea ce ar fi trebuit să fie principala arteră a orașului, aflată într-o zonă ultracentrală, strada Ștefan cel Mare, observi că aceasta arată de parcă nu se află în componența unuia dintre cele mai importante orașe ale României, ci a unei urbe părăsite. Ies în evidență casele dărăpănate, lipsa curățeniei și gropile care domină zona pietonală.

Continui să mergi și deja nu mai zâmbești, ești în Constanța, în zona centrală, zonă care ar trebui să strălucească de curățenie și să vibreze de prosperitate, unde să întâlnești comercianți care să vândă și altceva în afară de haine second hand, șaorma sau covrigi. Unde să nu vezi câini alergând nestingherit în toate direcțiile și magazine cu geamurile sparte.

La final decizi să vezi marea. Când ajungi în apropierea falezei, în spatele unor tufișuri îți atrage atenția un panou pe care scrie că în acel perimetru se află mormântul pictat Hypogeu, ce a fost construit în jurul anului 330. Acesta a fost descoperit în 1988, cu prilejul unor lucrări edilitare din zona centrală. Într-adevăr, în acea zonă se află ceva, dar este un monument sau o magazie? Ori poate este un garaj?

Îți recomandăm:

Constanța, orașul operațiilor estetice eșuate, arată ca o amantă tristă și machiată strident

Te apropii și da, acela este obiectivul indicat de panoul de mai devreme. Acest obiectiv nu este reabilitat. Mormântul Hypogeu este unic datorită picturilor murale, dar și vechimii coroborate cu buna conservare a acestui monument

Clădirea mormântului Hypogeu se află în centrul orașului Constanța, dar nu este deschisă publicului și nu este pusă în valoare. Cățelușii sunt drăguți, însă nu așa ar fi trebuit să arate acest loc. Mormântul Hypogeu așteaptă lucrările de renovare.

Hypogeu
Hypogeu

Renunți să mai cobori scările ce duc spre mare, îți atrage atenția vegetația crescută ca în junglă, ce a năpădit trotuarele, dar și “operele” graffiti ce apar în cale. Multe graffiti…

Din păcate, Constanța a involuat, ultimii 30 de ani orașul s-a dezvoltat haotic, adevăratele atracții turistice ale orașului nu sunt puse în valoare. 9 luni, orașul practic nu există pentru nimeni. În schimb, 3 luni pe an, în sezon, Constanța este promovată drept capitală a distracțiilor de noapte și a turismului de weekend. Iar turiștii au lipit această etichetă de Constanța. Au fost lansate și imnuri ale stațiunii Mamaia, niște melodii cu iz balcanic și texte îndoielnice.

Constanța a devenit destinație de top pentru fanii cluburilor de noapte, mai exact niște corturi situate peste tot în stațiunea Mamaia, dar în special în zona de nord a acesteia

În aceste locuri sunt înregistrate și apoi difuzate în media imagini de prost gust, care nu ar trebui să caracterizeze această zonă atât de bogată cultural.

Nu este nimic în neregulă să promovezi viața de noapte, însă nu doar asta caracterizează Constanța. Constanța a devenit oglinda carnavalurilor estivale îndoielnice. Constanța este și trebuie să fie mai mult decât o reclamă la cluburi de noapte. Constanța are o istorie multimilenară, istorie ce trebuie pusă în valoare. Și în prezent nu este…

Și să nu credeți că locuitorii Constanței sunt încântați de ceea ce se întâmplă, mulți dintre ei evită stațiunea Mamaia în timpul verii, din cauza aglomerației, zgomotului și traficului rutier

Trafic care seamănă tot mai mult cu cel din București, atât în stațiunea Mamaia, dar și în oraș.

Și da, mai este ceva care zgârie retina, haosul imobiliar, au apărut tot mai multe construcții, spațiile verzi se reduc. Constanța este un oraș din ce în ce mai poluat și prăfuit.

În final mă întorc în punctul de unde am plecat în mica mea excursie de câteva ore, privesc în jur și îmi dau seama că acestui oraș nu doar că îi lipsește o viziune necesară pentru a se dezvolta și a-și pune în valoare bogatul patrimoniu istoric, Constanța a ajuns un exemplu nefericit despre cum lipsa strategiilor poate duce la irosirea potențialului unui oraș.

Ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, cum putem schimba cursul lucrurilor, așa vrem să arate orașul în care trăim?

Îți recomandăm:

Constanța, orașul „botoxat”, plin de fițe și fumuri. Satul cu ieșire la mare și cele 7 minuni ale sale

Claudiu Vuță
Claudiu Vuță
Claudiu Vuță este analist economic, vicepresedinte al AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România). Alumni al programului de excelență "Politici economice și ale pieței muncii" din cadrul Konrad Adenauer Stiftung, Claudiu publică articole economice pe teme globale, dar și locale, prezentând analize de profil în presa scrisă și emisiuni TV. Pentru activitatea jurnalistică din domeniul economic i-a fost decernat în anul 2020, premiul CFA Society Romania Media Award.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate